luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 noiembrie, 2019

Salariul minim brut pe economie va crește anul viitor cu 7,2%, de la 2080 lei la 2230 lei, dar există trei scenarii luate în calcul, cu un mecanism de corecție, conform unei analize prezentate marți de premierul Ludovic Orban.

Elementele din care a rezultat majorarea cu 7,2%:

  • rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS
  • creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%)

Vor beneficia de această majorare 1.370.232 de salariați, dintre care peste 30% lucrează în comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor), comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) şi transporturi terestre şi transporturi prin conducte.

Toate trei variantele – calculate de o echipă formată din specialiști de la Comisia Națională de Prognoză, Ministerul
Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Institutului Național de Statistică – țin cont de inflație și productivitate, dar și de rata profitabilității din diferite sectoare, pentru a nu se ajunge la împovărarea dincolo de măsura suportabilului a unor firme.

Cifra de afaceri cumulată a celor trei ramuri (comerţul cu amănuntul, cu ridicata şi transporturi terestre şi transporturi prin conducte), care însumează aproximativ 34% din numărul total de societăți, a reprezentat circa 40% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul economiei naţionale.


Rata profitabilităţii s-a situat sub media pe ţară, cea mai ridicată fiind în cazul comerţului cu ridicata.

De asemenea:

  • profitul brut al societăţilor din ramura comerţ cu ridicata a reprezentat 12% din profitul total obţinut la nivel naţional
  • în comerţul cu amănuntul 9%
  • în timp ce în cazul societăţilor din transporturi terestre şi transporturi prin conducte numai 3%

Ultimele două scenarii introduc în ecuație un mecanism de corecție în funcție de:

  • dinamica creșterii economice (Scenariul 2)
  • rata șomajului (Scenariul 3)

Scenariul 1

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Scenariul 2

În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii
economice:

  • ➢ în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;
  • ➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;
  • ➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale

Avantajele, explicate de autorii analizei:

  • Prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.
  • Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.

Scenariul 3

În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv:

coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și „rata naturală” a șomajului. Coeficientul este negociat cu partenerii sociali.

Pentru „rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.

Ce implică acest mecanism

Prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii:

  • În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.
  • O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului.

Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.

Impactul economic

  • Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%.
  • În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%.
  • În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%.

Impactul asupra bugetului 

Impactul este pozitiv pentru bugetul general consolidat, în contextul numărului mic de bugetari cu salariul minim pe economie.

Mecanismul de corecție nu va fi aplicat pentru anul următor în cazul scenariilor 2 și 3, așa încât calculele au fost făcute doar în cazul aplicării scenariului I.

Astfel, statul:

  • va încasa contribuții suplimentare în valoare de 3.048 miliarde lei, din care 2,6 miliarde lei sunt contribuții sociale
  • și va cheltui suplimentar, la salariile angajaților din sistemul public – 1,827 miliarde lei
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: