sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 martie, 2021

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2021 a fost de 5.549 lei, cu 357 lei sau 6% mai mult decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 6,2%, până la 3.395 lei. Sumă echivalentă cu 696 euro la cursul din luna februarie 2021, în care s-au încasat banii.

După ajustarea cu nivelul preţurilor (55,2% din nivelul mediu european, comparativ cu 54,9% anterior), rezultă o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.262 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Este o valoare similară cu cea de la mijlocul anului trecut (1.263 euro în iulie 2020).


Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 18,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 224,2%. Potrivit metodologiei INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic, achitat conform prevederilor legale pentru perioada de criză.

Pe fondul unei inflații anuale crescute peste centrul intervalului țintit de BNR (2,99% în ianuarie 2021), avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior aproape s-a înjumătățit, până la +3,4%. Respectiv, cu peste șapte procente mai mult în raport cu rezultatul de creștere economică anunțat oficial, tot în termeni reali, pentru anul trecut (-3,9%).

Totodată, majorarea câștigurilor salariale rămâne în contrast cu scăderea productivității muncii în industrie, reper macroeconomic esențial. Scăderea se manifestase deja ÎNAINTE de pandemie (-1,3% pe întreg anul 2019) iar impactul Covid a dus acest indicator până la -33,6% în aprilie 2020 și -26,1% în mai 2020. Deși a revenit pe plus începând cu luna august, rezultatul pe 2020 a fost de -4,2%.


Discrepanța dintre avansul veniturilor salariale (la care s-a adăugat majorarea cu 14% în termeni nominali a pensiilor, adică +10,7% în termeni reali) și revenirea producției de mărfuri mai lentă decât se anticipa s-a tradus în majorarea deficitului comercial, care a urcat anul trecut la 18,4 miliarde euro sau 8,5% din PIB estimat pentru 2020.

Sănătatea – în top, celelalte sectoare bugetare au intrat pe minus

Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat (absolut normal în condițiile crizei Covid) pe segmentele de sănătate și asistență socială (+10,2% nominal și +7% în termeni reali) și, destul de bizar (cu aceleași valori), furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă.

Podiumul a fost completat de industria extractivă (+9,7% nominal și +6,6% ca putere de cumpărare). Două alte domenii de activitate s-au mai situat peste cota de 5% majorare a puterii de cumpărare, respectiv cercetare-dezvoltare (+6,1%) și tehnologia informației (+5,3%), în timp ce industria prelucrătoare a reușit un spor de +3,8%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Învățământul și administrația publică s-au poziționat sub zero din perspectiva puterii de cumpărare în pofida unor ușoare majorări ale salariilor în termeni nominali.

Ele au fost însoțite, oarecum surprinzător, de telecomunicații și, desigur, de domeniul HoReCa. situat, ca de obicei în pandemie, la coada clasamentului veniturilor lunare.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: