Venitul salarial mediu net din regiunea București-Ilfov va cunoaște în 2014 cea mai mare creștere, de 119 lei față de un plus de 82 lei la nivel național. La polul opus, se va situa regiunea Nord-Est, unde creșterea venitului salarial mediu net va fi de doar 62 lei. Exprimarea majorărilor în valoare absolută este relevantă pentru majorarea venitului disponibil.
Astfel, dacă avem aceleași prețuri la nivel național și un consum similar la nivel de regiuni, suma care rămâne după achitarea facturilor și a produselor și serviciilor uzual necesare (alimente, haine, transport etc.) diferă semnificativ mai mult față de simplul raport dintre salariile încasate. Între 2013 și 2014, nu se va produce nici o schimbare notabilă în acest raport dacă se ia zona capitalei față de nord-estul țării ( se va înregistra tot cam 1,8 la 1).
În schimb, dacă se prespun cheltuieli obligatorii similare de 1.000 lei pe lună în 2013 și 1030 lei în 2014 ( am luat ca ipoteză o inflație medie anuală de 3%), raportul dintre sumele rămase efectiv la dispoziția salariaților pentru a decide consumul personal se va modifica de la 4,5 la 1 la 4,3 la 1. Este ceea ce va fi perceput mai degrabă drept decalaj de nivel de trai decât raportul dintre veniturile salariale.
De reținut că cele în cele șase județe din Moldova care formează regiunea Nord-Est creșterea va fi cea mai redusă nu doar în sumă absolută dar și în expresie procentuală ( 4,8%, comparativ cu media națională de 5,1% și un maxim de 5,7% în Regiunea Vest). Asta deși baza de plecare constituită de veniturile încasate în 2013 era, oricum cea mai mică din România (singura regiune sub 1.300 lei lunar).
De reținut distribuția geografică a majorărilor salariale, mai mari decât media națională în partea de vest și centru, la medie pentru Muntenia și zona Capitalei și mai reduse în partea de est a țării. Altfel spus, în loc să se uniformizeze la nivelul pieței naționale a muncii, salariile evoluează divergent. Ceea ce, în treacăt fie spus, induce și un comportament diferențiat în privința deciziilor de emigrare ( 2014 este primul an în care românii vor avea acces nerestricționat pe piața europeană a muncii).
Regiunile de Nord-Est și Sud-Est vor continua, potrivit estimărilor INS, să înregistreze ritmuri de creștere salarială sub media națională pe termen mediu, până în 2017 iar regiunea București-Ilfov ar urma să înregistreze în intervalul 2015-2017 valori ușor peste această medie. În plus, în aceeași perioadă, zona adiacentă Sud-Muntenia conduce detașat în anii viitori la capitolul creșterilor salariale cu o jumătate de procent peste ritmul general.
Dacă privim pe termen lung, se poate observa cum reducerea decalajelor salariale în profil regional , derulată până în 2004, s-a inversat treptat iar împrăștierea salariilor la nivel național ar urma să se dubleze pe intervalul 2010 – 2017. De altfel, în 2017 toate regiunile ar urma să aibă venituri salariale sub cele din vestul țării și mult sub cele din zona Capitalei, aflată deja la nivelul UE ca nivel de trai dacă se ține cont de prețurile locale.
Urmărește-ne pe Google News
