Echipa de experţi ai Comisiei Europene şi-a încheiat vineri misiunea de evaluare în cadrul Mecanismului special de monitorizare, după ce a discutat probleme cu reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul justiţiei şi ai societăţii civile.
Experţii au discutat, în cele cinci zile cât au stat la Bucureşti, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional de Integritate, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public, despre reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.
La Ministerul Justiţiei, printre subiectele discuţiilor s-au numărat:
- continuarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie
- corupţia în domeniul achiziţiilor publice
- durata de soluţionare a cauzelor
- finalizarea proiectului Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar
- implementarea noilor coduri şi operaționalizarea unui mecanism de monitorizare inter-instituțional pentru eficientizare
- echilibrarea volumului de activitate al instanțelor și parchetelor
În întâlnirea cu reprezentanţii CSM, au fost discutate mai multe probleme ce ţin de reformarea sistemului judiciar, printre care reorganizarea instanţelor, metode pentru luarea deciziilor, publicarea on-line a hotărârilor judecătoreşti, consistenţa pedepselor (pedepse corespunzătoare în cazul faptelor de corupţie grave) şi implicarea părţilor interesate.
Au fost abordate şi subiecte legate de integritatea sistemului judiciar, şi aspecte disciplinare. În ultimul timp, a crescut numărul sancţiunilor aplicate magistraţilor (judecători şi procurori) pentru cazuri vechi, precum şi cel al celor acordate pentru alte abateri disciplinare.
Oficial de la Sofia: Bulgaria şi România ar putea fi monitorizate separat
În Bulgaria, misiunea de evaluare a avut loc în perioada 8 – 14 septembrie. Săptămâna aceasta, când experţii CE se aflau la Bucureşti, oficiali de la Sofia şi-au exprimat temerea că Bulgaria ar putea fi desprinsă de România în procesul de aderare la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
„Autorităţile de la Sofia trebuie să ia măsuri clare în vederea implementării reformelor, pentru a evita o astfel de decizie din partea Uniunii Europene, care ar reprezenta o lovitură pentru Bulgaria”, a declarat joi ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, citat de Novinite.
Pe lângă problemele pe care Bulgaria le are la capitolul justiţie şi combaterea crimei organizate, de la izbucnirea conflictului din Ucraina s-a mai adăugat o chestiune ce i-a afectat reputaţia în interiorul Uniunii – echilibristica pe care o face între Europa şi Rusia.
„Echilibristica bulgară alimentează suspiciunile în Europa”, scria joi AFP, adăugând: „În primăvară, revista Der Spiegel cita surse din cadrul serviciilor de informaţii germane, potrivit cărora Berlinul şi alte capitale se temeau că Moscova va exploata influenţa pe care o are în Bulgaria pentru a „diviza blocul” european”.
Gazprom a anunţat luna aceasta că alegerile parlamentare şi formarea noului guvern bulgar, pentru a primi aprobarea pentru începerea lucrărilor la gazoductul South Stream.
După câtvea zile, Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, citată de Novinite, declara: „Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream”.
CE a demarat în luna iunie procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream.
„Ţara apare ca un cal troian rusesc în interiorul UE”, admitea politologul Daniel Smilov, citat joi de AFP. „Viitorul guvern va trebui să depăşească o problemă gravă de reputaţie”, concluziona el.
România și Bulgaria sunt singurele state membre pentru care s-a instituit un “Mecanism de Cooperare și Verificare”, deoarece, potrivit Comisiei Europene, în momentul aderării, cele două ţări “mai aveau încă de înregistrat progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, corupţia şi crima organizată”.
Pentru evaluarea progreselor din aceste domenii, CE a stabilit în decembrie 2006 câteva criterii, “obiective de referinţă”.
Nu există un termen pentru monitorizare, şi Mecanismul este considerat încă necesar, ultimul Raport, din ianuarie 2014, arătând că s-au făcut progrese importante în România, însă persistă presiunile politice asupra magistraţilor.
Raportul pe MCV este important pentru România întrucât, deși condițiile de aderare la Schengen sunt îndeplinite, există state care se opun aderării invocând problemele cu corupția căreia statul român nu-i poate face față din cauza slăbiciunilor sistemului de justiție.Iar aceste probleme sunt legate de Raportul MCV.
Raportul MCV din luna ianuarie
Raportul MCV din ianuarie prezenta progresele făcute de multe instituții – DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție, ANI, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar și îngrijorările privind independența justiției și opoziția politicului la anticorupție, reglementările Parlamentului și numirile cu conotație politică de la vârful Parchetelor.
”Raportul arată că România a intreprins pași importanți. Multe persoane din cadrul instituțiilor-cheie din domeniul judiciar și în materie de integritate au demonstrat un angajament real față de reformă.
Raportul arată însă și faptul că progresele nu au fost ușor de obținut și pot fi anulate de regrese în alte domenii. Sper că acest raport va indica în mod clar ce rămâne de făcut pentru a continua și a consolida reforma și pentru a asigura o tendință pozitivă și durabilă”, declara în ianuarie președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un comunicat al CE.
