25 ianuarie, 2020

România va avea un Institut Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în domeniul geneticii umane, a anunţat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Institutul Naţional de Genomică de la Bucureşti va reprezenta prima infrastructură medicală şi de cercetare paneuropeană din sud-estul Europei în domeniul genomicii, conform unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.

Institutul va avea ca principal scop promovarea medicinei genomice și va sprijini reformarea cercetării medicale şi a serviciilor de sănătate din România, precizează comunicatul.

MFE va începe curând demersurile necesare pentru finanţarea acestui proiect în viitoarea perioadă de programare.

„Existenţa unui astfel de institut în România va permite ţării noastre să se alăture altor state şi să progreseze în privinţa geneticii umane şi a cercetării personalizate din domeniul sănătăţii. Un astfel de proiect va avea un impact pozitiv deosebit asupra bolnavilor oncologic şi tratamentelor personalizate, asupra bolnavilor cu afecţiuni rare sau pentru detectarea anumitor riscuri în sarcină”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

Genomica, ştiinţa care se ocupă cu interpretarea clinică a datelor obţinute prin secvenţierea întregului genom, oferă un diagnostic precis al bolilor cauzate de mutaţii genetice şi un tratament personalizat pentru acestea, activitate ce se află la frontiera medicinei personalizate, precizează MFE. Secundar, potenţialul de cercetare în acest domeniu, reflectat în rapoartele Naţiunilor Unite şi în rezoluţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, va contribui semnificativ la dezvoltarea ştiinţifică, economică şi socială în România.

Pe plan naţional, obiectivele Institutului Naţional de Genomică sunt:

reducerea indicatorilor de morbiditate, prin elaborarea şi execuţia de protocoale şi analize genomice de prevenţie/screening, diagnostic şi tratament
servicii medicale de înaltă performanţă, în domeniile oncologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, hematologie, medicină internă, gastroenterologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, medicină materno-fetală, geriatrie şi boli neurodegenerative
secvenţierea ADN-ului celulelor tumorale (din tumori sau care circulă în sângele pacienţilor) pentru administrarea tratamentelor personalizate, crearea unei baze de date genomice şi clinice pentru România, cu multiple implicaţii în ştiinţă şi valorificarea rezultatelor cercetării din domeniu prin introducerea acestora în circuitul economic sub formă de produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite

Obiectivele stabilite la nivel european:

participarea la Declaraţia de Cooperare pentru accesul la cel puţin un milion de genomuri secvenţiate în Uniunea Europeană până în 2022. „Scopul este colaborarea pentru accesul sigur şi autorizat la băncile naţionale şi regionale de date genetice şi alte date relevante pentru sănătate, prin integrarea infrastructurii şi expertizei europene în genomică, augmentarea valorii investiţiilor statelor-membre în acest domeniu şi producerea de studii clinice de impact”, explică MFE.
participarea, prin Ministerul Sănătăţii, la Parteneriatul European pentru Medicină Personalizată, având ca scop finanţarea, implementarea şi cooperarea în domeniul medicinei personalizate. Acest parteneriat va avea acces la fonduri nerambursabile specifice.

În plan internaţional:

se intenţionează participarea la Programul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord – Ştiinţă pentru Pace şi Prosperitate în domeniul genomicii şi implementarea Rezoluţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prin asigurarea contribuţiei necesare de către guvernele membre şi a comunităţii ştiinţifice la progresul genomicii
finalizarea studiilor clinice în domeniul telocitelor de către echipa Institutului şi trecerea la medicina aplicativă, având ca scop dezvoltarea de noi terapii în regenerarea tisulară şi transplantul autolog de telocite, având potenţialul de a revoluţiona domeniul medicinei regenerative, punând România în faţa ţărilor concurente.