România, un singur produs alimentar protejat european. Ce, cum, de ce

România are doar un produs protejat la nivel european – celebrul Magiun de Topoloveni – deși vecina noastră Bulgaria, care a intrat în UE în același moment, 2007, a reușit să înregistreze deja 6 și mai are o cerere în derulare.

Ungaria, cu un avantaj de trei ani în ceea ce privește aderarea, are 14 produse care poartă eticheta  ce le marcheză autenticitatea și unicitatea pe rafturile marketurile europene.

În afara magiuniului, producătorii români au mai depus la Comisia Europeană doar trei cereri de înregistrare, două dintre ele fiind deja contestate.

Telemeaua de Ibănești

Înregistrarea este solicitată, din 2013, de Asociația de Promovare a Produselor Tradiționale de pe Valea Gurghiului.

S-a depus însă o opoziție din partea Greciei, pentru că denumirea chiar ar avea origine elenă, dar reprezentanții României au discutat cu Ministerul Agriculturii de la Atena și cu reprezentanții lor de la Bruxelles.

Rămâne doar decizia Comisiei Europene, care așteaptă în viitoarele luni.

Novacul afumat din Țara Bârsei

Nu a depus nimeni nicio opoziție, însă Comisia a avut o obiecție pentru că novacul este un pește de origine chinezească.

„Este un punct de vedere al lor, rămâne să vedem dacă și-l vor menține”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro directorul Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, Viorel Morărescu.

Salamul de Sibiu

Ultima solicitare depusă la Comisie este pentru salamul din Sibiu.

Cererea a fost înregistrată în septembrie 2015, de către Asociația Producătorilor de salam de Sibiu și este de așteptat ca în privința acestuia să nu existe nicio problemă.

În afara acestora, Ministerul Agriculturii încearcă să-i convingă pe producătorii din Covasna și Harghita să se organizeze într-o asociație și să aplice și ei cu produsul „Kurtos kolak”, pe care dorește să-l înregistreze însă și Ungaria.

Directorul Viorel Morărescu spune că în mod normal ar trebui ca România să aibă câștig de cauză, întrucât este Colac secuiesc, iar secuimea este în Transilvania.

De ce are România atât de puține produse înregistrate

Beneficiile sunt mai mari în cazul protejării europene, dar procedurile sunt foarte dificile.

În primul, trebuie să existe o asociație care să depună dosarul, caietul de sarcini.

Directorul Morărescu (foto)spune că micii fermieri nu realizează încă avantajele acestei etichete, dar există potențial imens, și materiile prime sunt de calitate, date fiind condițiile pedoclimatice, și rețetele sunt deosebite și apreciate.

În opinia sa trebuie o mai bună informare a producătorilor în privința facilităților și avantajelor e termen mediu și lung pe care o astfel de clasificare le aduce.

Pentru mulți dintre producătorii români, există însă și temerea că va fi foarte dificilă respectarea regulilor după o eventuală înregistrare. „După intrarea în acest sistem vorbim de trasabilitate, de controale mult mai drastice, și atunci trebuie să respecte ce a scris în caietul de sarcini referitor la materia primă, la rețetă. Nu mai poate să facă rabat”, spune directorul Viorel Morărescu.

Oficialul este convins că după ce vor fi câteva cazuri de succes, numărul producătorilor interesați va crește.

Dosarul pentru înregistrare

• Aplicația pentru o astfel de înregistrare – Indicație Geografică Protejată (IGP) sau de denumire de origine Protejată (DOP) presupune o procedură greoaie, cu un dosar ce conține toate detaliile privind produsul și materiile prime folosite.
• De exemplu, pentru telemeaua de Ibănești, caietul de sarcini conține amănunte precum:
• Denumirea brânzei „Telemea de Ibănești” – Denumire de Origine Protejată corespunde unei brânze cu masă moale/semitare, cu gust plăcut, ușor sărat, gust ce se datorează laptelui obținut de la crescătorii de vaci de lapte de pe Valea Gurghiului.
• Vacile de lapte de la care provine laptele pentru brânza „Telemea de Ibănești” – Denumire de Origine Protejată, sunt hrănite numai cu furaje fibroase provenite din aria geografică delimitată, de pe Valea  Gurghiului. Primăvara-vara furajarea se realizează cu masă verde, prin pășunat sau în cazuri excepționale.
• Consistența și conținutul ridicat de Ca și Mg se datorează metodei de sărare și conservare cu saramură extrasă din fântâna cu apă sărată de la Orșova, caracteristici ce o diferențiază în mod clar de produsul obținut în saramură preparată din apă potabilă și sare.
•  Un alt avantaj al folosirii saramurii extrase din fântâna cu apă sărată de la Orșova îl constituie faptul că deshidratarea brânzei este mai lentă, iar conținutul de sare se poate realiza la un procent mai redus.
• De asemenea izvoarele de apă sărată din zona Orșova asigură sursa naturală de saramură pentru sărarea și conservarea produsului alimentar brânza „Telemea de Ibănești” – Denumire de Origine Protejată. Aceste izvoare de apă sărată se caracterizează printr-o cantitate mai mare de calciu și magneziu.

Statele UE șinumărul de produse înregistrate

Avantajele obținerii calității de produs protejat european

Produsele sunt marcate cu un logo și în unele magazine din Uniunea Europeană există rafturi speciale destinate pentru astfel de produse originale, sănătoase și gustoase.

Încadrate astfel, ele vor avea o vânzare mai bună în străinătate, unde populația este tot mai interesată de astfel de alimente, pentru că ele sunt garantate, într-un fel, de Comisie.

În afară de aceasta, după înregistrare, producătorii primesc fodnuri pentru promovarea produsului respectiv.

Magiunul de Topoloveni, de exemplu, a avut un fond de promovare de peste 900.000 de euro, din care Uniunea a plătit 50%, firma  a contribuit cu 20%, iar statul a dat restul, de 30%.

Banii au ajuns la firma elenă care s-a ocupat de implementarea întregului proiect al Indicației Geografice Protejate pentru Magiunului de Topoloveni.

A fost nevoie de o astfel de colaborare, a explicat Bibiana Stănciulov (proprietara fabricii și a mărcii), deoarece a aplicat ca producător unic, nu asociație de producători, așa cum este regula.

…Și dezavantaje

Pentru că există, cel puțin în România și dezavantaje : odată ce cuvântul ”Topoloveni” a beneficiat de marketing si branding pe piețe, au apărut și falsificatorii, sau producători de produse care conțin pe etichetă cuvântul Topoloveni. Astfel că profitul firmei a scăzut în ultimii ani, fiindcă magiunul este concurat neloial în supermarketuri de produsele cu o denumire asemănătoare care sunt așezate în imediata apropiere a magiunului original. Evident, la prețuri de falsuri.

Acești concurenți au reușit să se infiltreze până și în magazinele din străinătate unde Magiunul de Topoloveni și-a găsit o mică piață de desfacere, explică Bibiana Stănciulov.

Produsul se exportă în SUA, Canada, Coreea de Sud, Marea Britanie și Rusia.