La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

România, tot mai departe de performanţa comercială a Zonei Euro

de Marin Pana , 19.3.2019

Datele publicate de Eurostat referitor la comerţul internaţional al Zonei Euro arată o diferenţă majoră faţă de situaţia în care se află România. Excedentul s-a menţinut (chiar dacă a scăzut semnificativ) pe ansamblul celor 19 state care au adoptat deja moneda unică, în timp ce în România deficitul ( cronicizat) a expandat la începutul acestui an, continuând îngrijorător tendinţa manifestată anul trecut.

Pe prima lună a anului, la noi deficitul a crescut puternic (+62%) în timp ce, în Zona Euro ( abreviată EA19 în limba engleză) soldul pozitiv s-a ajustat aproape la fel de mult în termeni procentali dar excedentul a rămas.

Este consecinţa diferenţelor negative de ritm de creştere între exporturi şi importuri, dar de 7,6 puncte procentuale în cazul nostru şi doar 0,9 puncte procentuale în cazul EA19.

Pentru anul trecut, în cazul EA19 este vorba despre un sold pozitiv diminuat cu o cincime iar pentru România  despre un sold negativ în creştere pronunţată, de peste două miliarde de euro sau aproape 17% în termeni procentuali.

Asta deşi anul trecut, în ambele cazuri, creşterea importurilor a depăşit creşterea exporturilor ca ritm de expansiune.

Desigur, s-ar putea invoca faptul că am fost oarecum în trendul Zonei Euro, deoarece importurile au avansat şi la noi şi la ei mai mult decât exporturile.

Dar cei din EA19 au avut de unde să mai reducă dintr-un excedent semnificativ în timp ce noi n-ar fi trebuit să ne permitem  o creştere suplimentară de peste două miliarde de euro ( cam 1% din PIB) a minusului cronic din schimburile externe şi să ne înrăutăţim situaţia încă din debutul anului 2019.

Dacă ne uităm la veniturile alocate în plus de către stat prin măsurile de creştere pronunţată a salariilor în sectorul bugetar şi de majorare suplimentară consistentă a pensiilor, se poate ridica problema unde s-au dus banii în plus şi cine a beneficiat de creşterea pieţei de desfacere a produselor vândute suplimentar.

Reamintim că noi am înregistrat anul trecut cam două treimi din deficit cu ţările din Zona Euro. Simplificat, Zona Euro a înregistrat circa 10 miliarde de euro excedent, adică peste cinci procente din total, cu România. Scorul cu care am pierdut meciul schimburilor cu EA19 fiind, în miliarde euro, cam 52 – 62.

Mai clar, pentru a vedea în ce măsură convergem spre moneda unică, evoluţia sintetică a schimburilor externe ale României (care şi-a anunţat deja intenţia de a intra în Zona Euro în 2024 ) comparativ cu EA19, din perspectiva capacităţii de acoperirea a importurilor cu exporturile de bunuri realizate, arată astfel:

Aşadar, situaţia s-a deteriorat puternic în cazul nostru, în timp ce excedentul Zonei Euro s-a temperat. Cu observaţia importantă că deteriorarea minusului cu zece puncte procentuale în cazul nosru a fost cam dublă faţă de euroajustarea plusului cu circa cinci puncte procentuale.

Ceea ce dacă ar fi să venim „pe capul Zonei Euro” cu deficitul nostru de circa 5 miliarde euro anual cu ţările din afara UE, plus încă aproximativ 5 miliarde de euro concentrat cu Ungaria  şi Polonia,  nu am fi în postura de achiziţie utilă pentru rezultatele comerciale ale EA19.

Desigur, este greu să limităm creşterea veniturilor la un nivel rezonabil ( corelat cu productivitatea) faţă de capacitatea producţiei interne de a acoperi cererea suplimentară.

E încă şi mai dificil să recuperăm din decalajul de competitivitate faţă de statele din Zona Euro (în afară de cel faţă de Ungaria, Polonia sau Cehia). Însă fără a ne alinia la practica europeană, nu prea are rost să ne punem problema trecerii la moneda unică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2019

Un raspuns

  1. Stefan Nicolescu
    20.3.2019, 9:09 am

    Politicile autohtone de pana acum nu au fost bune pentru dezvoltarea Romaniei, investitiile in Romania trebuie facute in toate domenile, infrastructura feroviara, fluviala si rutiera, in calificarea-recalificarea, in general si in special a adolescentilor si tinerilor, in turism si agricultura, in cercetare, in educatie, in cultura. Si toate trebuie facute in conditii de calitate exceptionala si urgent.

Lăsați un comentariu


Stiri

Finanțele au respins ofertele băncilor pentru finanțarea deficitului – 3 miliarde lei, surplus deja împrumutat împrumutat

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins marți ofertele băncilor aferente unei emisiuni prin care spera să atragă 200 de milioane de euro de pe piața… Mai mult

Stiri

Drone, roboți, supercomputere – industria IT din China la testul coronavirus

Razvan Diaconu

China a investit masiv în ultimele decenii în sectorul tehnologic, iar acum, în fața unei crize majore de sănătate publică, Beijingul apelează la companiile din… Mai mult

Stiri

A 21-a ediție a Burselor JTI pentru Jurnalisti – cei 10 câștigători

Vladimir Ionescu

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști – ediția 2019-2020 a desemnat 10 câștigători care vor participa la stagiul de pregătire în cadrul unor instituții și organizații… Mai mult

Stiri

Un nou agent guvernamental la CEDO – Oana Florentina Ezer

Vladimir Ionescu

Oana Florentina Ezer a fost numită în funcţia de Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu rang de director general în cadrul Ministerului… Mai mult

Europa

Efectul coronavirusului: Piețele financiale globale au intrat pe o tendință de scădere ce pare durabilă

Indicii marilor burse europene și-au ameliorat scăderea, marți, după prăbușirea de luni, dar au intrat pe o tendință de scădere care ar putea dura mai… Mai mult

Stiri

Contractele de credit online nesemnate, titluri executorii: Ce înseamnă asta pentru cei împrumutați?

AVOCATNET

După ce Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat recent faptul că încheierea online a contractelor de servicii financiare (de exemplu, contracte de… Mai mult

Stiri

Studenții SRI, exceptați de la înscrierea în Registrul Matricol – ordin al ministrului Educației

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educației ce-i elimină pe studenții SRI din Registrul Matricol Unic al Universităților din România a fost publicat în Monitorul Oficial. Legea prevede înscrierea… Mai mult