fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

România, tot mai departe de performanţa comercială a Zonei Euro

de Marin Pana , 19.3.2019

Datele publicate de Eurostat referitor la comerţul internaţional al Zonei Euro arată o diferenţă majoră faţă de situaţia în care se află România. Excedentul s-a menţinut (chiar dacă a scăzut semnificativ) pe ansamblul celor 19 state care au adoptat deja moneda unică, în timp ce în România deficitul ( cronicizat) a expandat la începutul acestui an, continuând îngrijorător tendinţa manifestată anul trecut.

Pe prima lună a anului, la noi deficitul a crescut puternic (+62%) în timp ce, în Zona Euro ( abreviată EA19 în limba engleză) soldul pozitiv s-a ajustat aproape la fel de mult în termeni procentali dar excedentul a rămas.

Este consecinţa diferenţelor negative de ritm de creştere între exporturi şi importuri, dar de 7,6 puncte procentuale în cazul nostru şi doar 0,9 puncte procentuale în cazul EA19.

Pentru anul trecut, în cazul EA19 este vorba despre un sold pozitiv diminuat cu o cincime iar pentru România  despre un sold negativ în creştere pronunţată, de peste două miliarde de euro sau aproape 17% în termeni procentuali.

Asta deşi anul trecut, în ambele cazuri, creşterea importurilor a depăşit creşterea exporturilor ca ritm de expansiune.

Desigur, s-ar putea invoca faptul că am fost oarecum în trendul Zonei Euro, deoarece importurile au avansat şi la noi şi la ei mai mult decât exporturile.

Dar cei din EA19 au avut de unde să mai reducă dintr-un excedent semnificativ în timp ce noi n-ar fi trebuit să ne permitem  o creştere suplimentară de peste două miliarde de euro ( cam 1% din PIB) a minusului cronic din schimburile externe şi să ne înrăutăţim situaţia încă din debutul anului 2019.

Dacă ne uităm la veniturile alocate în plus de către stat prin măsurile de creştere pronunţată a salariilor în sectorul bugetar şi de majorare suplimentară consistentă a pensiilor, se poate ridica problema unde s-au dus banii în plus şi cine a beneficiat de creşterea pieţei de desfacere a produselor vândute suplimentar.

Reamintim că noi am înregistrat anul trecut cam două treimi din deficit cu ţările din Zona Euro. Simplificat, Zona Euro a înregistrat circa 10 miliarde de euro excedent, adică peste cinci procente din total, cu România. Scorul cu care am pierdut meciul schimburilor cu EA19 fiind, în miliarde euro, cam 52 – 62.

Mai clar, pentru a vedea în ce măsură convergem spre moneda unică, evoluţia sintetică a schimburilor externe ale României (care şi-a anunţat deja intenţia de a intra în Zona Euro în 2024 ) comparativ cu EA19, din perspectiva capacităţii de acoperirea a importurilor cu exporturile de bunuri realizate, arată astfel:

Aşadar, situaţia s-a deteriorat puternic în cazul nostru, în timp ce excedentul Zonei Euro s-a temperat. Cu observaţia importantă că deteriorarea minusului cu zece puncte procentuale în cazul nosru a fost cam dublă faţă de euroajustarea plusului cu circa cinci puncte procentuale.

Ceea ce dacă ar fi să venim „pe capul Zonei Euro” cu deficitul nostru de circa 5 miliarde euro anual cu ţările din afara UE, plus încă aproximativ 5 miliarde de euro concentrat cu Ungaria  şi Polonia,  nu am fi în postura de achiziţie utilă pentru rezultatele comerciale ale EA19.

Desigur, este greu să limităm creşterea veniturilor la un nivel rezonabil ( corelat cu productivitatea) faţă de capacitatea producţiei interne de a acoperi cererea suplimentară.

E încă şi mai dificil să recuperăm din decalajul de competitivitate faţă de statele din Zona Euro (în afară de cel faţă de Ungaria, Polonia sau Cehia). Însă fără a ne alinia la practica europeană, nu prea are rost să ne punem problema trecerii la moneda unică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2019

Un raspuns

  1. Stefan Nicolescu
    20.3.2019, 9:09 am

    Politicile autohtone de pana acum nu au fost bune pentru dezvoltarea Romaniei, investitiile in Romania trebuie facute in toate domenile, infrastructura feroviara, fluviala si rutiera, in calificarea-recalificarea, in general si in special a adolescentilor si tinerilor, in turism si agricultura, in cercetare, in educatie, in cultura. Si toate trebuie facute in conditii de calitate exceptionala si urgent.

Lăsați un comentariu


Stiri

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech, rezultate pozitive într-un studiu clinic

Vladimir Ionescu

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, transmite… Mai mult

Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult