România stă de 3 ani pe certificate de un miliard de euro, iar acum i se suspendă tranzacţionarea. Boc cere capete de şefi - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

România stă de 3 ani pe certificate de un miliard de euro, iar acum i se suspendă tranzacţionarea. Boc cere capete de şefi

27 august, 2011

României i s-au acordat de acum aproape trei ani 300 de milioane de certificate de emisii de carbon, însă până acum nu a vândut nici un astfel de AAU către statele puternic industrializate care au nevoie de ele. Potrivit unor surse citate de Mediafax, România se va alege luni cu suspendarea dreptului de a-şi mai vinde AAU-urile , în urma unei analize a Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto, reunit la Bonn, în Germania, în perioada 25-27 august.

Practic, România nu va mai putea vinde timp de câteva luni certificate de carbon, în condiţiile în care termenul până la care pot fi vândute este sfârşitul anului 2012.

Potrivit unor surse din Ministerul Economiei, preţul acestor certificate este de cel puţin 3 euro pe bucată, ceea ce înseamnă că România are de vândut certificate de minimum 900 de milioane de euro.


Președintele Comisiei de administrație din Camera Deputaților, Sulfina Barbu, a avansat, însă, un preț minim de 5 euro pe certificat, potrivit cotațiilor bursiere, care ar duce pagumba statului român la 1,5 miliarde de euro, dacă nu se vând AAU-urile.

Aflat vineri la Târgu Mureş, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a admis că România va fi suspendată, cel mai probabil luni, de la posibilitatea vânzării AAU-urilor şi a anunţat va face demersurile pentru a-l demite pe preşedintele Agenției Naţionale pentru protecţia Mediului (ANPM), UDMR-istul Iozsef Nagy.

„Voi face modificări în structura conducerii ANPM. Conducerea va fi schimbată, probabil, luni. Aşteptăm până luni, dar au fost unele probleme şi probabil nu-mi voi schimba decizia. Probabil schimbarea o voi face luni„, a spus Borbely, care a pregătit deja un înlocuitor la ANPM.

Declaraţia lui Borbely a venit după ce premierul Emil Boc a cerut demisii în structurile responsabile pentru suspendarea dreptului României de a vinde certificatele şi a dispus măsuri ca tranzacţionarea să poată fi reluată în maximum 6 luni.


”Capul şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului trebuie să fie pe masă dacă acest lucru se va întâmpla. Vreau un plan foarte, foarte riguros ca în maximum şase luni să se poată relua tranzacţionarea acestor certificate, dar vreau capete jos dacă o asemenea decizie se ia împotriva României şi cei vinovaţi să plătească”, a spus Boc, citat de Mediafax.

Borbely invocă greaua moştenire

Potrivit ministrului Borbely, din anul 2007, România este obligată să raporteze Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto inventarul de emisii de gaze, însă el s-a scuzat că în momentul preluării mandatului de ministru a constatat că predecesorii săi nu au făcut nimic.

Astfel, susţine Borbely, în mandatul său s-au iniţiat şase studii, care vor fi gata însă doar spre sfârşitul anului.

”Avem din 2007 obligaţia să raportăm acestei comisii inventarul de emisii de gaze. Din păcate, cei dinaintea mea n-au făcut nimic în sensul de a profesionaliza aceste inventar. Am sesizat că de mai mulţi ani trebuia să facem aceste studii, am pornit cu două studii în 2010 şi în acest an cu încă patru, sunt studii complexe, toate sunt în derulare şi se vor finaliza spre sfârşitul anului. În mai-iunie, a pornit procedura de analiză a eventualei suspendări, am avut mai multe informări, ultima miercuri în Guvern, un memorandum. S-ar putea ca luni să ne suspende o perioadă, sper să nu dureze mai târziu de sfârşitul anului”, a spus Borbely, potrivit Mediafax.

Şeful ANPM dă vina pe 4 miniştri ai Cabinetului

Şeful Agenţiei Naţionale Pentru protecţia Mediului, Iozsef Nagy a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că o echipă de control a Comitetului de Conformare la Protocolul Kyoto, din cadrul ONU, va veni în septembrie la Bucureşti şi, în funcţie de problemele constatate şi de rapiditatea în care se vor rezolva, suspendarea României ar putea fi încheiată în 2-3 luni.

El a susţinut, însă, că, practic, România oricum nu a vândut nici un AAU din cele 300 de milioane pe care le are rezervate din anul 2008 încoace, iar după suspendare va putea să vândă certificatele până la finalul anului 2012.

”Nu s-a pierdut nimic. Anul viitor, avem la dispoziţie încă 365 de zile ca să se poată face aceste tranzacţionări. Noi avem în cont 300 de milioane de certificate din anul 2008. Până astăzi, nu s-a vândut niciunul. S-au făcut diferite modificări la diferite hotărâri de guvern, ordine şi legi prin care se pot vinde certificatele”, ne-a spus Nagy, care ocupă încă şefia ANPM.

Pentru perioada de aproape trei ani care s-a scurs până acum fără să se vândă vreun certificat, Nagy arată cu degetul spre Comisia Interministerială desemnată pentru gestionarea AAU-urilor, formată din 4 miniştri: ministrul Mediului, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor şi ministrul Justiţiei.

Dintre aceştia, în special, el susţine că responsabili efectiv pentru tranzacţionarea certificatelor sunt ministrul Economiei şi ministrul Finanţelor.

”Trebuia să le vândă Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, ele formează acest grup interministerial. Eu, ca agenţie, nu am nici un fel de tangenţă”, a susţinut Nagy.

Postul de ministru al Economiei este ocupat în prezent de Ion Ariton, de aproape un an, însă, din 2008 încoace fotoliul ministerial a mai fost ocupat de liberalul Varujan Vosganian şi democrat-liberalul Adriean Videanu.

La Finanţe, de un an, ministru este Gheorghe Ialomiţianu, dar anterior au fost Sebastian Vlădescu şi Vosganian.

De asemenea, şeful ANPM a dat vina şi pe legislația adoptată târziu de Guvern, în anul 2010, pentru vânzarea certificatelor de emisii poluante.

În legătură cu deficienţele care i se impută, şeful ANPM dă vina pe foştii şefi ai instituţiei, care nu ar fi pus la punct o serie de studii tehnice prin care Agenţia să poată inventaria datele furnizate de sectoarele economiei, agriculturii, mediului.

El a arătat că pentru aceste studii Ministerul Mediului a scos recent la licitaţie proiectele, iar în prezent firme de specialitate lucrează la ele.

Sulfina Barbu îl bagă în Comisie pe Borbely

 

Sursa: radioinfinit.ro

Preşedinta Comisiei de administraţie şi protecţia mediului din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu, intenţionează să-l audieze pe ministrul mediului, Laszlo Borbely, în faţa acstui for, privind măsurile pe care trebuia să le ia.

”Nu este prima atenţionare. Domnul minstru Borbely trebuie să dea publicităţii când a primit prima atenţionare, ce măsuri trebuia să ia. Din lista de măsuri, care au fost măsurile care au fost îndeplinite şi care nu au fost îndeplinite. Cu siguranţă, la începutul sesiunii parlamentare, domnul ministru trebuie să vină să ne dea explicaţii”, a declarat deputata PDL, pentru cursdeguvernare.ro.

Fost ministru al Mediului, în perioada 2005-2007, Sulfina Barbu îl responsabilizează şi pe Borbely pentru suspendarea dreptului României de tranzacţionare a AAU-urilor.

”E posibil ca şi ANPM să fi avut întârzieri, dar ministerul este responsabil şi coordonator şi ministerul are direcţii pentru schimbări climatice care trebuie să coordoneze şi Agenţia Naţională. Din acest punct de vedere, nu cred că pot fi partajate responsabilităţile atât de tranşant. Eu cred că şi ministerul trebuie să dea informaţii. Părerea mea personală este că nu” este suficient să cadă capul unui şef de agenţie, dacă se pierd banii, avertizează ea.

Potrivit acesteia, Bulgaria a fost atenţionată, în martie 2011, de forul internaţional privind Protocolul de la Kyoto, în legătură cu nereguli la gestionarea AAU-urilor, dar ”şi-a revizuit toate întârzierile şi nu are nicio problemă”.

Ce sunt AAU-urile şi la ce voia Guvernul să le folosească

AAU-urile (assigned amount unit), sau creditele de carbon, sunt unităţi ale cantităţii atribuite de emisii poluante, prin care se măsoară cantitatea până la care i se permite unui stat membru al Protocolului de la Kyoto să emită gaze cu efect de seră.

O astfel de AAU este echivalentă cu o tonă de dioxid de carbon. Surplusul de astfel unităţi poate fi comercializat de statele care le deţin, ţările cu o industrializare expansivă fiind interesate de cumpărarea lor, întrucât le oferă posibilitatea să producă gaze cu efect de seră în cantităţi mai mari.

Deşi cele 300 de milioane de AAU-uri i-au fost atribuite României în anul 2008, legislaţia prin care se pot vinde aceste certificate de carbon datează abia din martie 2010.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”A fost creat cadrul legal prin Ordonanţă de urgenţă 29 din 31 martie 2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.145/2010 şi HG nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi”, se arată în Programul Naţional de reformă 2011-2013, adoptat de Guvern.

România poate folosi sumele rezultate din tranzacţionarea surplusului de AAU-uri ca sursă de finanţare pentru „investiţiile verzi”, în proiecte destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi asigurării integrităţii de mediu, îşi mai propunea Guvernul în aprilie 2011, prin Programul Naţional de Reformă.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr