România a ajuns la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28, în varianta consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor, valabile la nivelul anului 2013, comunicate de Eurostat.
În varianta clasică de urmărire a nivelului de trai, care măsoară PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 55%.
De la PIB/locuitor la AIC
Consumul individual efectiv, prescurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.
Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta.
Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai ce ar rezulta din clasicul PIB/locuitor poate suferi modificări importante.
Am prezentat valorile din 2011 și 2012, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat. De asemeni, pentru așezarea corectă a contextului european și poziționarea în regiunea din care facem parte, am prezentat valorile pentru câteva țări din afara UE.
Evoluția clasamentulului european între 2011 – 2013: interpretări și observații
România s-a încadrat în grupul restrâns al statelor care au înregistrat de la an la an majorări relative la media UE28 atât la nivelul PIB/locuitor cât și al AIC/locuitor, alături de Lituania, Polonia, Slovacia, Estonia și Letonia.
De reținut, distanța care ne separă de Bulgaria a crescut considerabil (opt procente la AIC și zece procente la PIB/locuitor).
Cea mai spectaculoasă diferență între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în cazul Irlandei, țară aflată în top după PIB/locuitor dar sub media europeană la consumul individual efectiv (Luxemburg este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine).
Italia, al doilea mare partener comercial al României, reprezintă cel mai bine media UE la ambii indicatori de nivel de trai și referința pentru procesul nostru de convergență reală. Ea se prezintă, însă, izolat la nivelul UE28, la distanță destul de mare de blocul statelor dezvoltate, situate deasupra, și de blocul statelor care se confruntă cu probleme economice, departe în spatele ei ca nivel de trai.
Primul bloc vine după podiumul premiantelor de limbă germană și are limitele stabilite de țările nordice plus Marea Britanie și Franța, între care se încadrează Olanda și Belgia. Al doilea include Irlanda, alături de sudicele Cipru, Spania, Portugalia și Grecia.
Revenind la raportul dintre AIC și PIB/locuitor, este de semnalat poziționarea superioară a Marii Britanii față de Olanda la nivelul bunurilor și serviciilor consumate efectiv (115% la 113% din media UE), deși diferența la nivelul PIB/locuitor este una considerabilă ( 109% față de 131% din media UE).
AIC și convergența necesară trecerii la moneda euro
Mai aproape de noi, Polonia reușește să devanseze Cehia, într-o situație similară (75% la 74% din media UE la consum efectiv față de un ”scor” net defavorabil la PIB/locuitor, respectiv 67% la 82%).
Distanța care separă România de Ungaria la nivel de PIB/locuitor se înjumătățește dacă se consideră indicatorul AIC.
În fine, din perspectiva convergenței necesare pentru adoptarea euro ( limita de 60% din media UE PIB/locuitor), dacă se consideră mai adecvat AIC, ar fi două constatări importante :
-, Prima, cea mai recentă membră a Eurozonei, Lituania a adoptat euro la un AIC de circa 80% ( avea deja 78% cu un an înainte).
-, A doua constatare : Estonia a avut în anul aderării (2011) un AIC de 59%, cu doar două procente peste ce s-a consemnat la noi în 2013. Letonia, mai echilibrată la nivelul celor doi indicatori, a aderat în 2014 cu 65% la AIC și 64% la PIB/locuitor, adică semnificativ peste valoarea de 60% vehiculată la noi ca țintă.
Cu alte cuvinte, se pot găsi argumente suficiente și pro și contra adoptării euro în 2019. Ceea ce va face din această întreprindere o decizie eminamente politică (dacă ne raportăm la datele seci pentru Letonia și Lituania), centrată pe susținerea la nivelul populației (din perspectiva experienței Estoniei).
