Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern

de Marin Pana , 16.1.2019

România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( în valori nominale, -3,2 miliarde euro noi şi -35,4 miliarde euro britanicii), potrivit datelor publicate de Eurostat. Asta în condiţiile în care Uniunea a consemnat per total un excedent de cont curent de 38,7 miliarde euro (1% din PIB-ul UE 28 şi observaţi cum performanţa ar fi fost aproape dublă fără rezultatul Regatului Unit).

De altfel, 18 state din 28 au avut excedente importante, principalele ţări partenere ale României în comerţul exterior, Germania (+51,7 miliarde euro) şi Italia (+15,1 miliarde euro), încadrând Olanda (+20,5 miliarde euro) pe podiumul rezultatelor pozitive.

În ideea de a avea o imagine relevantă, am ales pentru comparaţie cu noi, în afară de premianta Germania, o ţară cu PIB comparabil cu al nostru, cu regim valutar similar şi aflată deja cu convergenţa cam pe une am vrea noi să ajungem înainte de a adopta moneda unică: Cehia.

Pe „repede înainte”, adică prin politica susţinută de creştere a veniturilor ar fi posibil să egalăm PIB-ul Cehiei în 2018 (nu trebuie scăpată din vedere diferenţa de populaţie, ei fiind aproape de două ori mai puţini, respectiv cam 10,6 milioane persoane în 2017).

Dar, atenţie mare la rezultatele din comerţul exterior:

Se poate vedea că Cehia a urmat modelul german şi a consemnat un excedent important din schimburile de mărfuri cu străinătatea.

La dimenisuni comparabile ale economiei cu România, exporturile au fost cam de două ori şi jumătate cât ale noastre iar soldul comercial cam la fel ca mărime. Doar că la noi cu minus şi la ei cu plus.

Foarte interesant, deşi a marcat un minus cu 80% pe relaţia extra-UE, Cehia a reuşit un impresionant plus de 25 de miliarde pe segmentul intra-UE, zonă spre care este mai puternic orientate decât noi ( România are cam trei sferturi din schimburi cu UE, Cehia urcă la cinci şesimi).

La fel de interesant este excedentul german (economie cu un comerţ partajat, oarecum suprinzător, sub 60% cu state UE şi ceva peste 40% în afara UE). excedent comercial care, la circa 7% din PIB seamănă cu deficitul nostru şi este mai mare decât al cehilor, chiar dacă se păstrează proporţia economiilor.

Şi mult mai interesant este ce au făcut nemţii cu banii rezultaţi în plus din competitivitate şi livrările masive în străinătate.

Adică, dacă tot i-au bătut pe alţii la cap să-şi facă ordine în finanţele publice şi să aloce responsabil banii publici, şi-au redus ponderea în PIB a datoriei externe spre pragul de 60% impus prin criteriile de la Maastricht, de la nivelul de peste 80% consemnat nu mai departe de anul 2010 (iar asta în pofida faptului că plătesc dobânzi cu un ordin de mărime sub cele achitate de România).

Când ajungi să plătești jumătate din deficit pe dobânzi… 

De observat cum, din 2013 încoace, cehii au intrat pe un trend similar, au redus ecartul faţă de noi ( care veneam după triplarea datoriei publice în urma măsurilor luate prin 2007 – 2008, exact înainte de criza economică) şi, pe o creştere economică mai mica decât a noastră au reuşit să coboare datoria externă ca pondere în PIB sub a noastră ( cu toate că şi ei plăteau dobânzi de câteva ori mai mici).

Practic, fără a exagera dar ferm, Germania a redus stocul de datorie cu circa 200 de miliarde de euro din 2013 încoace, profitând de rezultatele economice bune, generatoare de încasări valutare şi de schimburi economice cu sold favorabil. În timp ce cehii s-au străduit să facă la fel (vezi reculurile din 2015 şi 2017), noi am continuat să majorăm sistematic stocul de obligaţii financiare( explicaţia fiind că nu ne-au ajutat deficitele externe) şi să ne mulţumim cu scăderea în expresie procentuală faţă de PIB.

Dincolo de faptul că avem încasări din taxe la bugetul public (aproximativ 25% din PIB) mult mai mici decât Germania ( cam 40% din PIB) sau Cehia (cam 35% din PIB), am ajuns să plătim în fiecare an în plus cam jumătate din deficitul de 3% din PIB permis doar pentru dobânzi, dată fiind creşterea datoriei publice între anul aderării la UE, 2007 (era 11,9% din PIB atunci) spre un vârf de 39,2% din PIB în 2014 şi cam 35% din PIB în prezent dar la dobânzi ce s-au dus binişor la peste 4% pe an.

Astfel, în loc să ne uităm la deficitele externe stimulate de politica de venituri excesivă în raport cu creşterea economică, altminteri robustă, noi am mai venit cu politici sociale antamate dezirabil dar nesustenabile pe termen mediu şi cu măsuri contradictorii ( dacă nu cumva chiar dăunătoare mediului economic) pe partea de fiscalitate.

Asta în loc să optimizăm alocările de fonduri cu creşterea şi să eliberăm ceva mai rapid din spaţiul fiscal ocupat de datorii. Dacă nu prin reducerea germană „soft” a stocului măcar prin stabilizarea lui precum cehii. Spre al căror nivel de îndatorare ne îndreptăm cert ( la plăţi mult mai mari ca dobânzi aferente), dar fără efect pe investiţii şi infrastructură, ci pe consum în beneficiul net al altor economii.

Sunt câteva aspecte asupra cărora ar trebui să ne aplecăm. Pentru a vedea ce determină ţările dovedite a avea succes să procedeze de o asemenea manieră şi cum am putea să convergem, în calitate de membri ai UE, spre bunele practici în materie de stabilitate macroeconomică, chiar dacă suntem grăbiţi în eliminarea decalajelor de dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.1.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult

Stiri

Donald Trump – interesat de cum ar putea SUA să cumpere Groenlanda

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump şi-a întrebat în mai multe rânduri consilierii dacă este posibil ca Statele Unite să cumpere Groenlanda de la guvernul danez, iar… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării Negre avem nevoie de o actiune cuprinzătoare şi coordonată la toate nivelurile, inclusiv politic

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, în discursul rostit la ceremoniile de Ziua Marinei, de la Constanţa, că, pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării… Mai mult