Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern

de Marin Pana , 16.1.2019

România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( în valori nominale, -3,2 miliarde euro noi şi -35,4 miliarde euro britanicii), potrivit datelor publicate de Eurostat. Asta în condiţiile în care Uniunea a consemnat per total un excedent de cont curent de 38,7 miliarde euro (1% din PIB-ul UE 28 şi observaţi cum performanţa ar fi fost aproape dublă fără rezultatul Regatului Unit).

De altfel, 18 state din 28 au avut excedente importante, principalele ţări partenere ale României în comerţul exterior, Germania (+51,7 miliarde euro) şi Italia (+15,1 miliarde euro), încadrând Olanda (+20,5 miliarde euro) pe podiumul rezultatelor pozitive.

În ideea de a avea o imagine relevantă, am ales pentru comparaţie cu noi, în afară de premianta Germania, o ţară cu PIB comparabil cu al nostru, cu regim valutar similar şi aflată deja cu convergenţa cam pe une am vrea noi să ajungem înainte de a adopta moneda unică: Cehia.

Pe „repede înainte”, adică prin politica susţinută de creştere a veniturilor ar fi posibil să egalăm PIB-ul Cehiei în 2018 (nu trebuie scăpată din vedere diferenţa de populaţie, ei fiind aproape de două ori mai puţini, respectiv cam 10,6 milioane persoane în 2017).

Dar, atenţie mare la rezultatele din comerţul exterior:

Se poate vedea că Cehia a urmat modelul german şi a consemnat un excedent important din schimburile de mărfuri cu străinătatea.

La dimenisuni comparabile ale economiei cu România, exporturile au fost cam de două ori şi jumătate cât ale noastre iar soldul comercial cam la fel ca mărime. Doar că la noi cu minus şi la ei cu plus.

Foarte interesant, deşi a marcat un minus cu 80% pe relaţia extra-UE, Cehia a reuşit un impresionant plus de 25 de miliarde pe segmentul intra-UE, zonă spre care este mai puternic orientate decât noi ( România are cam trei sferturi din schimburi cu UE, Cehia urcă la cinci şesimi).

La fel de interesant este excedentul german (economie cu un comerţ partajat, oarecum suprinzător, sub 60% cu state UE şi ceva peste 40% în afara UE). excedent comercial care, la circa 7% din PIB seamănă cu deficitul nostru şi este mai mare decât al cehilor, chiar dacă se păstrează proporţia economiilor.

Şi mult mai interesant este ce au făcut nemţii cu banii rezultaţi în plus din competitivitate şi livrările masive în străinătate.

Adică, dacă tot i-au bătut pe alţii la cap să-şi facă ordine în finanţele publice şi să aloce responsabil banii publici, şi-au redus ponderea în PIB a datoriei externe spre pragul de 60% impus prin criteriile de la Maastricht, de la nivelul de peste 80% consemnat nu mai departe de anul 2010 (iar asta în pofida faptului că plătesc dobânzi cu un ordin de mărime sub cele achitate de România).

Când ajungi să plătești jumătate din deficit pe dobânzi… 

De observat cum, din 2013 încoace, cehii au intrat pe un trend similar, au redus ecartul faţă de noi ( care veneam după triplarea datoriei publice în urma măsurilor luate prin 2007 – 2008, exact înainte de criza economică) şi, pe o creştere economică mai mica decât a noastră au reuşit să coboare datoria externă ca pondere în PIB sub a noastră ( cu toate că şi ei plăteau dobânzi de câteva ori mai mici).

Practic, fără a exagera dar ferm, Germania a redus stocul de datorie cu circa 200 de miliarde de euro din 2013 încoace, profitând de rezultatele economice bune, generatoare de încasări valutare şi de schimburi economice cu sold favorabil. În timp ce cehii s-au străduit să facă la fel (vezi reculurile din 2015 şi 2017), noi am continuat să majorăm sistematic stocul de obligaţii financiare( explicaţia fiind că nu ne-au ajutat deficitele externe) şi să ne mulţumim cu scăderea în expresie procentuală faţă de PIB.

Dincolo de faptul că avem încasări din taxe la bugetul public (aproximativ 25% din PIB) mult mai mici decât Germania ( cam 40% din PIB) sau Cehia (cam 35% din PIB), am ajuns să plătim în fiecare an în plus cam jumătate din deficitul de 3% din PIB permis doar pentru dobânzi, dată fiind creşterea datoriei publice între anul aderării la UE, 2007 (era 11,9% din PIB atunci) spre un vârf de 39,2% din PIB în 2014 şi cam 35% din PIB în prezent dar la dobânzi ce s-au dus binişor la peste 4% pe an.

Astfel, în loc să ne uităm la deficitele externe stimulate de politica de venituri excesivă în raport cu creşterea economică, altminteri robustă, noi am mai venit cu politici sociale antamate dezirabil dar nesustenabile pe termen mediu şi cu măsuri contradictorii ( dacă nu cumva chiar dăunătoare mediului economic) pe partea de fiscalitate.

Asta în loc să optimizăm alocările de fonduri cu creşterea şi să eliberăm ceva mai rapid din spaţiul fiscal ocupat de datorii. Dacă nu prin reducerea germană „soft” a stocului măcar prin stabilizarea lui precum cehii. Spre al căror nivel de îndatorare ne îndreptăm cert ( la plăţi mult mai mari ca dobânzi aferente), dar fără efect pe investiţii şi infrastructură, ci pe consum în beneficiul net al altor economii.

Sunt câteva aspecte asupra cărora ar trebui să ne aplecăm. Pentru a vedea ce determină ţările dovedite a avea succes să procedeze de o asemenea manieră şi cum am putea să convergem, în calitate de membri ai UE, spre bunele practici în materie de stabilitate macroeconomică, chiar dacă suntem grăbiţi în eliminarea decalajelor de dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM cere declasificarea Raportului MCV: Este fără precedent și inadmisibil

Vladimir Ionescu

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuză faptul că Raportul MCV pentru 2019 i-a fost transmis, de la Ministerul Justiției, ca document clasificat, lucru ”fără precedent… Mai mult

Stiri

Acord între Guvern și sindicatele din Apărare: Executivul demis promite comenzi, retehnologizare cu fonduri de la buget și facilități fiscale

Vladimir Ionescu

Guvernul şi sindicatele din industria naţională de Apărare au semnat vineri un acord prin care Cabinetul demis Viorica Dăncilă promite să mențină unitățile de profil,… Mai mult

Stiri

Proiectul Oxigen, modificat: Toate mașinile sub Euro 5 vor trebui să plătească vinieta pentru a circula în București

Vladimir Ionescu

Toate mașinile sub Euro 5 să plătească vinieta pentru a putea circula în Capitală, iar mașinile non euro, Euro 1 și Euro 2 să fie… Mai mult

Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult

Europa

Manifestații violente la Barcelona – sute de mii de persoane au venit din alte orașe ale Cataloniei

Iulian Soare

Peste 500.000 de persoane au manifestat vineri seară la Barcelona împotriva pedepsei cu închisoarea primită de liderii mișcării pentru independenţa Cataloniei. Centrul oraşului a fost… Mai mult

Stiri

Fosta șefă a TAROM, citată la DNA în legătură cu informația că Răzvan Cuc ar fi încercat să împiedice votul unor parlamentari la moțiune

Vladimir Ionescu

Mădălina Mezei(foto), demisă marți de la conducerea TAROM, a fost citată pentru luni la DNA, care s-a autosesizat în legătură cu informația că ministrul Transporturilor… Mai mult

Europa

Mihail Gorbaciov: A început militarizarea politicii mondiale

Iulian Soare

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, a avertizat vineri că lumea se îndreaptă militarizarea politicii şi a lansat un apel către SUA şi… Mai mult