Rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani din România a fost anul trecut de 70,9%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Astfel, țara noastră și-a atins ținta de 70% prevăzută în strategia 2020 și face parte dintre cele 17 state membre UE care au reușit acest lucru.
Alte opt țări ( între care Bulgaria vecină dar și Danemarca, Austria, Finlanda, Franța, Belgia, Luxemburg și Italia) nu au reușit încă să-și atingă obiectivul stabilit la nivel national dar sunt la mai puțin de cinci puncte procentuale de acesta iar alte două, Grecia și Spania, au rămas foarte departe de dezideratele în materie de ocupare.
Cu toate acestea, se poate observa că ne plasăm undeva spre coada clasamentului european al participării la activități productive. Respectiv, avem un procentaj (crescut ușor la finalul anului trecut până la 71,1%) mai mare față de doar patru state ( Belgia 70,5%), Spania (68,0%), Croația (66,7%) și Italia (63,5%).
Iar asta în pofida unei evoluții destul de bune pe parcursul ultimilor ani, în care am progresat de la 66% în 2015 până la depșirea țintei de 70%, altiminteri intrată în uzanțele anilor de dinainte de 1989.
Ceea ce ar trebui să ne spună că este foarte bună creșterea intensivă pe partea de productivitate a muncii, dar mai este nevoie și de o evoluție extensivă pe partea de participare la muncă.
Elocvent în această privință este topul ocupării în UE, dominat de economii dezvoltate nordice precum Suedia (82,1%), Germania (80,6%) și Olanda (80,1%). Dar la care s-au adăugat, nota bene, câteva țări foste colege ale noastre în blocul estic: Cehia (80,3%), Estonia (80,2%), Lituania (78,2%) și Letonia (77,4%).
De altfel, poate ar fi util să ne uităm la vecinii unguri, și-au majorat într-o proporție mai mult decât dublă rezultatul față de noi în intervalul 2008 – 2019 și „ne-au salutat din mers” (+13,8 puncte procentuale față de +6,5%), reușind să îndeplinească obiectivul de 75% asumat pe total UE.
Sau, măcar la economia cea mai apropiată de noi ca dimensiune și structură, cea poloneză, unde gradul de ocupare a ajuns la 73%, fiind în progres sensibil mai mare decât al nostru ( 8 puncte procentuale).
Este un aspect care ne-ar fi permis să preluăm ceva mai ușor șocul celor circa 1 milion de locuri de muncă afectate în perioada de criză.
