În septembrie, Guvernul va trimite Parlamentului un proiect de lege prin care va limita suprafața de teren agricol ce poate fi cumpărată de persoanele fizice străine. Până atunci, însă, autoritățile trebuie să afle cât teren dețin, de fapt, cetățenii străini.
Reglementarea este inspirată de legislația franceză , care a fost acceptată de instituțiile europene.
Până la toamnă și la elaborarea proiectului, guvernanții tebuie să afle care este situația actuală, câte hectare de teren au fost cumpărate de cetățenii străini după 2014, când s-a liberalizat această piață.
Neoficial, se estimează că aproape 2,5 millioane de hectare s-ar afla deja în posesia străinilor, într-o formă sau alta, potrivit patronatelor din domeniu.
La Cadastru, baza de date nu permite selectare pe acest criteriu, astfel încât, Ministerul Agriculturii va încerca să schițeze o imagine cât mai apropiată de situația reală apelând la APIA (în ideea că majoritatea terenurilor cumpărate de străini sunt lucrate și, prin urmare, se încasează subvenții) și la Asociația Notarilor.
Ce date există oficial:
- În 2015 au fost avizate tranzacţii între firme pentru o suprafaţă de 140.000 de hectare
- În 2014, aproape un milion de hectare de teren erau lucrate de firme cu acţionariat străin (în judeţe precum Arad sau Călăraşi, aproape jumătate din suprafaţa agricolă lucrată este deţinută de firme cu acționariat majoritar străin).
Mai există un studiu prezentat anul trecut de Comisia Europeană, și realizat de Transnational Institute, referitor la terenurile agricole din Europa de Est și Centrală.
În România, arată studiul, aproape 10% din terenul agricol aparține unor investitori din afara UE, iar 20 – 30% – celor din state membre.
De exemplu, în județul Timiș, mai menționează studiul respectiv, aproape o treime din suprafața agricolă – aproximativ 150.000 de hectare – este cultivată de companii deținute de italieni.
Numărul tranzacțiilor de terenuri și suprafața s-au triplat, între 2005 și 2009.
Situația din România nu este singulară – străinii au cumpărat suprafețe uriașe în toată Europa de Est și Centrală:
Contracte neînregistrate
În Ungaria, baza de date indică faptul că fenomenul este unul insignifiant, dar statistica oficială nu reflectă relitatea, din cauza așa-numitelor contracte de buzunar, nedeclarate, pentru a evita restricțiile impuse de legislație.
Dacă se iau și acestea în considerare, străinii dețineau 6% (400.000 de hectare) din terenurile agricole, în 2008, și un milion de ha, în 2013.
Există 16 tipuri de astfel de contracte, iar în baza lor subvențiile au mers către deținătorii reali ai terenurilor, străinii.
În Polonia, care a intrat în UE în 2004, liberalizarea acestor vânzări s-a produs abia în mai 2016, astfel încât de acum încolo se va vedea realitatea acestor tranzacții. Și al ei au existat forme de ocolire a interdicției și contracte încheiate cu condiția de a fi înregistrate începând cu iunie 2016.
În Bulgaria nu există informații oficiale, dar și există mari firme din UE care au cumpărat suprafețe mari.
Pentru celălalte state din această parte a UE, studiul prezintă date mai vechi, de până în 2006.
Și în România au existat și mai există contracte nedeclarate, în unele cazuri fiind vorba de acte de donație.
Președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli, Laurențiu Baciu, și-ar dori ca aceste contracte să fie contestate de stat.
Argumentele pentru condiționarea vânzării de terenuri către străini
Pentru a i se permite limitarea vânzărilor de terenuri către străini, România are nevoie de câteva motive serioase pe care să le invoce.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a prezentat într-un interviu argumentele ce ar putea fi folosite:
„Putem aplica restricții, mai exact condiții, dacă avem niște obiective clare de atins și România are astfel de obiective: comasarea terenurilor, siguranța și securitatea alimentară. Toate acestea pot fi aduse în discuție”, explica Achim Irimescu.
„Avem o situație extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, și discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile”, a mai spus ministrul, săptămâna trecută.
Ce modificări ar putea conține legea
- Persoanele fizice care doresc să cumpere terenuri agricole în România trebuie să dețină un atestat în domeniu
- O limitare la 50 de hectare a terenului pe care are voie să-l dețină un cetățean străin.
Liberalizarea vânzării terenurilor agricole
România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Până atunci, doar persoanele juridice străine aveau dreptul să achiziționeze teren agricol, nu și persoanele fizice.
În actuala lege, elaborată de Guvernul Victor Ponta, singura modalitate de protejare este dreptul de preempţiune al statului, arendaşilor și vecinilor.
Legea permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, fără restricții.
România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafață arabilă.
Prețul unui hectar de teren agricol se situa la începutul acestui an între 2.000 și 18.000 de euro (în țările UE depășește și 30.000 de euro).
Cei mai mulți deținători străini de astfel de suprafețe sunt din Italia, germanii și cetățenii din state arabe.
