Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de miliarde de euro, conform datelor Eurostat.
Este un avans modest față de acum 10 ani, când aceste cheltuieli reprezentau 1,77% din PIB, și care nu permite prea mult optimism în ceea ce privește atingerea țintei fixate pentru 2020 – 3% din PIB.
Uniunea rămâne astfel mult în spatele campionilor mondiali în cercetare – în 2015, Corea de Sud aloca 4,22% din PIB, urmată fiind de Japonia (3,28%) și SUA (2,76%).
China se situa la același nivel cu Uniunea, la 2,06% din PIB investiți în cercetare, în 2015. Pentru 2017 estimările indică investiții chineze de 2,1% din PIB, adică 279 de miliarde de dolari.
O sumă uriașă, dar măruntă dacă este raportată la populație, adică la cei 1,4 miliarde locuitori – Germania, cu mai puțin de 84 de milioane de locuitori, a investit în cercetare, în 2017, aproape 100 de milioane de euro.
Rusia pare total în afara competiției, cu numai 1,1% din PIB investiți în 2015 în R&D.
Sectorul afacerilor furnizează cea mai mare parte a acestor fonduri (66% din total), pe locul doi se plasează cercetarea din universități (cu 22% din totalul cheltuielilor R&D), iar sectorul public se află pe locul trei, cu o pondere de 11%. România se remarcă în continuare ca țara cu cele mai mari cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare alocate de sectorul guvernamental (32% din suma totală, de trei ori peste media europeană).
Țara noastră rămâne rămâne în urmă la acest capitol, lucru reflectat de cel puțin două evoluții:
- distanța dintre ponderea națională și media europeană a crescut de la 1,55%, în 2016, la 1,57%
- a revenit pe ultimul loc, după ce Letonia a reușit o alocare mai bună, de 0,51% din PIB, comparativ cu 0,44% în 2016. România a crescut mai puțin, de la 0,48%, la 0,50%. În cifre absolute, a crescut de la 818, la 949 milioane de lei.
Pentru a-și atinge ținta națională fixată pentru 2020, România ar trebui să-și majoreze de patru ori ponderea actuală din PIB alocată cercetării și dezvoltării.
Aflată la coada clasementului, România este una dintre cele opt state ce n-au ajuns la plafonul de 1% din PIB. Bulgaria înregistrează o situație mai bună, cu 0,75% din PIB distribuit cercetării.
Germania acoperă singură aproape o treime din totalul cheltuielilor R&D din UE
Patru țări au depășit pragul de 3% fixat pentru 2020 – Suedia, Austria, Danemarca și Germania. Cea mai mare economie a Uniunii furnizează singură aproape o treime din investițiile în cercetare ale blocului comunitar – 99,052 miliarde euro, din totalul de 320 de miliarde.
La polul opus se află România (0,5% din PIB), Letonia (0,51%), Malta (0,55%), Cipru (0,56%), Bulgaria (0,75%) şi Croaţia (0,86%).
În regiune, se remarcă câteva țări central-europene, Slovenia (1,86%) și Cehia (1,79% din PIB), care sunt și cele mai robotizate state din fostul bloc comunist.
În ultimii 10 ani, 21 dintre cele 28 de state membre UE au majorat sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria (de la 2,42% din PIB în 2007 până la 3,16% din PIB în 2017, o creştere de 0,74 puncte procentuale) şi Belgia (de la 1,84% din PIB în 2007 până la 2,58% din PIB în 2017).
În schimb, în şase state membre, sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, ca procentaj din PIB, au scăzut în ultimul deceniu, inclusiv în România, de la 0,51% din PIB în 2007 până la 0,5% din PIB în 2017.
