fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

România – problemele trecerii la economia bazată pe servicii. Decalajele faţă de media europeană şi evoluţiile diferite pe sectoare de activitate

de Marin Pana , 15.8.2018


Trecerea la economia axată pe servicii este o tendinţă pe termen lung deja confirmată la nivelul UE din a doua parte a secolului trecut.

Astfel, la finele lui 2017 ponderea celor ocupaţii în sectorul de servicii a urcat la 74% din total faţă de 66% în anul 2000, în timp ce angajările în industrie au scăzut de la 26% în 2000 la 22% în 2017 iar ponderea agriculturii s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

La nivelul valorii adăugate brute, Eurostat arată că serviciile generate au adus 73% din valoarea brută adăugată în 2017, industria 25% iar agricultura doar 2%. Activităţile din servicii au ajuns să grupeze peste 80% din totalul celor care lucrează în Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franţa, Danemarca, Cipru şi Luxemburg.

Dintre statele membre, cea mai mare pondere a forţei de muncă angajate în agricultură se regăseşte în România (24%), urmată la ceva distanţă de Bulgaria (19%), Grecia (11%) şi Polonia (10%). Cu o pondere de 30% a lucrătorilor din industrie, ţara noastră ocupă un loc fruntaş, după Cehia (36%), Slovacia şi Polonia (ambele cu câte 31%).

Aflată la un nivel de dezvoltare economică semnificativ sub media europeană, România a înregistrat de la integrarea în Uniune o creştere a ponderii celor care lucrează în servicii de la ceva mai puţin de 38% până la 46,3%, valoare în stagnare pe ultimii doi ani. Decalajul faţă de media europeană s-a redus de la 32 de puncte procentuale la 27,6 pp dar rămâne relativ ridicat.

Plecată în anul 2000 cu un nivel al ponderii persoanelor care lucrează în industrie similar cu media UE ( 26,9% faţă de 26,2%), România a ajuns în 2004 la valoarea maximă de 33,2%. A urmat un declin care a durat până în 2012, urmat de o revenire spre pragul de 30% anul trecut, timp în care media UE a scăzut sistematic.


Astfel, decalajul dintre România şi media UE a urcat semnificativ, de la doar 0,7% în anul 2000, la aproape şapte puncte procentuale în anul aderării şi 8,3 pp în prezent, după un minim local de 5,5 pp în 2012. Practic, forţa de muncă relativ ieftină din industrie ne-a făcut să preluăm o serie de activităţi care nu mai sunt suficient de rentabile în Occident.

De la o pondere foarte mare a persoanelor care lucrează în agricultură ( 45% în anul 2000), România a coborât la momentul intrării în UE în jurul pragului de 30% unde a staţionat până la ieşirea din criza declanşată în 2008. De-abia din 2014 încoace se simte o oarecare apropiere de practica europeană dar suntem încă la mare distanţă de situaţia din alte ţări, ceea ce ne penalizează la nivelul productivităţii sociale a muncii per total economie.


Valoarea adăugată brută în servicii  s-a situat la noi sistematic sub nivelul mediu din UE deşi decalajul s-a redus de la 16,3 puncte procentuale la aderare până la 11,5 pp anul trecut. Dat fiind, procentajul mult mai scăzut la noi al celor care lucrează în acest sector, ar trebui remarcat că productivitatea muncii este în România mult mai mare decât media pe economie, ceea ce nu e cazul pe media UE.


Deşi are un procentaj însemnat de angajaţi care lucrează în industrie, România a înregistrat din 2011 încoace o scădere sistematică a valorii adăugate brute generate în industrie ca pondere în total, ceea ce implică dezvoltarea unor activităţi pe plan extensiv şi cu o scădere a productivităţii în raport cu media naţională. Ceea ce a diluat şi importanţa industriei în creşterea economică, contrar trendului european.


De la un maxim de 14,5% din total atins în acest secol, ponderea valorii brute adăugate în agricultură a coborât rapid odată cu creşterea PIB până la circa 6% în anul aderării la UE şi a ajuns sub pragul de 5% în ultimii trei ani, deşi în 2017 a rămas triplă faţă de media europeană. Practic, productivitatea s-a menţinut la acelaşi nivel, ponderea agriculturii fiind în scădere sincron cu reducerea numărului de persoane ocupate în acest sector.


Dacă se face o paralelă a evoluţiei productivităţii muncii pe sectoare prin raportarea ponderilor în VAB la ponderea în forţa de muncă din 2000 încoace, trecând prin anul 2007, se pot observa mişcări semnificativ diferite la noi în raport cu media UE, pe măsură ce productivitatea a crescut şi ne-am apropiat de nivelul mediu al PIB/locuitor.


Astfel, odată cu dezvoltarea economică, la noi ca şi în UE, raportul de productivitate din servicii faţă de media pe economie a scăzut (de la un nivel foarte ridicat la noi şi mult mai puţin ridicat în UE). În România este încă superior cu o circa o treime, în timp ce media UE arată chiar o plasare uşor sub nivelul de referinţă.

În industrie, în timp ce la noi procentajul productivităţii relative ( mai ridicat iniţial, altminteri) a tot scăzut, cu un ritm chiar destul de alarmant ( care arată că nu prea performăm în specializarea intraindustrială), în restul UE tendinţa este inversă. Adică o reindustrializare pe baze de eficienţă sporită şi valoare adăugată mai mare.

Dar cea mai mare problemă ( cel puţin din perspectiva numărului extrem de mare de persoane pe care le avem încă ocupate acolo, deşi nu reuşesc să hrănească ţara şi avem o balanţă sectorială deficitară) o avem în agricultură.

Unde şi noi şi UE am plecat în 2000 de la aceeaşi productivitate relativ redusă în raport cu media pe economie (27%) dar, între timp, noi am coborât ( nu am ţinut pasul în agricultură cu mersul economiei ) la 20%, în timp ce media UE arată o creştere spre 36%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Donald Trump amână reuniunea G7 și vrea să extindă componența – ar putea fi invitate și Rusia și India

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat sâmbătă că va amâna summitul G7 prevăzut în iunie şi că va invita și alte ţări să se alăture… Mai mult

Stiri

Document al Casei Albe în care se recunoaște “competiţia strategică” cu China

Iulian Soare

Statele Unite recunosc “competiţia strategică” în relaţia cu Administraţia Chinei şi vor continua “să apere interesele americane” şi să îşi extindă “influenţa”, se arată într-un… Mai mult

Stiri

Revoltele iau amploare în SUA / Cel puțin 25 de state au pus restricții de circulație noaptea, mai multe orașe au cerut ajutorul Gărzii Naționale, sute de arestări

Iulian Soare

Revoltele din SUA, izbucnite în Minneapolis ca răspuns la uciderea de către poliție a unui afro-american neînarmat, s-au extins în ultimele zile în mai multe… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 31 mai – doar 124 de cazuri noi. Ministrul Sănătății: Cel mai mic număr în 24 de ore de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Doar 124 de noi cazuri de îmbolnăvire au fost confirmate, potrivit Grupului de Comunicare Strategică, ceea ce confirmă apropierea de sfârșitul acestui val al epidemiei… Mai mult

Europa

Germania pregătește un program de 70-80 mld. euro pentru relansarea economiei

Iulian Soare

Guvernul german lucrează la un program de stimulente în valoare de 75 – 80 miliarde de euro, pentru a susține relansarea economiei după pandemia de… Mai mult

Stiri

Ziua Românilor de Pretutindeni / Klaus Iohannis: E nevoie de toţi, din ţară şi străinătate, pentru a construi România

Vladimir Ionescu

“Este nevoie de toţi românii, de ‘aici’ şi de ‘acolo’, din ţară şi din străinătate, pentru a construi împreună România prosperă şi sigură pe care… Mai mult

Stiri

Cele mai mari transferuri de aur făcute vreodată – în criza Covid: 550 de tone din toată lumea au fost trimise în depozite din SUA

Vladimir Ionescu

Cantităţi mari de lingouri de aur au ajuns la New York, în ultimele luni, în ceea ce a fost unul din cele mai mari transferuri… Mai mult