fbpx

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

România – problemele trecerii la economia bazată pe servicii. Decalajele faţă de media europeană şi evoluţiile diferite pe sectoare de activitate

de Marin Pana , 15.8.2018


Trecerea la economia axată pe servicii este o tendinţă pe termen lung deja confirmată la nivelul UE din a doua parte a secolului trecut.

Astfel, la finele lui 2017 ponderea celor ocupaţii în sectorul de servicii a urcat la 74% din total faţă de 66% în anul 2000, în timp ce angajările în industrie au scăzut de la 26% în 2000 la 22% în 2017 iar ponderea agriculturii s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

La nivelul valorii adăugate brute, Eurostat arată că serviciile generate au adus 73% din valoarea brută adăugată în 2017, industria 25% iar agricultura doar 2%. Activităţile din servicii au ajuns să grupeze peste 80% din totalul celor care lucrează în Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franţa, Danemarca, Cipru şi Luxemburg.

Dintre statele membre, cea mai mare pondere a forţei de muncă angajate în agricultură se regăseşte în România (24%), urmată la ceva distanţă de Bulgaria (19%), Grecia (11%) şi Polonia (10%). Cu o pondere de 30% a lucrătorilor din industrie, ţara noastră ocupă un loc fruntaş, după Cehia (36%), Slovacia şi Polonia (ambele cu câte 31%).

Aflată la un nivel de dezvoltare economică semnificativ sub media europeană, România a înregistrat de la integrarea în Uniune o creştere a ponderii celor care lucrează în servicii de la ceva mai puţin de 38% până la 46,3%, valoare în stagnare pe ultimii doi ani. Decalajul faţă de media europeană s-a redus de la 32 de puncte procentuale la 27,6 pp dar rămâne relativ ridicat.

Plecată în anul 2000 cu un nivel al ponderii persoanelor care lucrează în industrie similar cu media UE ( 26,9% faţă de 26,2%), România a ajuns în 2004 la valoarea maximă de 33,2%. A urmat un declin care a durat până în 2012, urmat de o revenire spre pragul de 30% anul trecut, timp în care media UE a scăzut sistematic.


Astfel, decalajul dintre România şi media UE a urcat semnificativ, de la doar 0,7% în anul 2000, la aproape şapte puncte procentuale în anul aderării şi 8,3 pp în prezent, după un minim local de 5,5 pp în 2012. Practic, forţa de muncă relativ ieftină din industrie ne-a făcut să preluăm o serie de activităţi care nu mai sunt suficient de rentabile în Occident.

De la o pondere foarte mare a persoanelor care lucrează în agricultură ( 45% în anul 2000), România a coborât la momentul intrării în UE în jurul pragului de 30% unde a staţionat până la ieşirea din criza declanşată în 2008. De-abia din 2014 încoace se simte o oarecare apropiere de practica europeană dar suntem încă la mare distanţă de situaţia din alte ţări, ceea ce ne penalizează la nivelul productivităţii sociale a muncii per total economie.


Valoarea adăugată brută în servicii  s-a situat la noi sistematic sub nivelul mediu din UE deşi decalajul s-a redus de la 16,3 puncte procentuale la aderare până la 11,5 pp anul trecut. Dat fiind, procentajul mult mai scăzut la noi al celor care lucrează în acest sector, ar trebui remarcat că productivitatea muncii este în România mult mai mare decât media pe economie, ceea ce nu e cazul pe media UE.


Deşi are un procentaj însemnat de angajaţi care lucrează în industrie, România a înregistrat din 2011 încoace o scădere sistematică a valorii adăugate brute generate în industrie ca pondere în total, ceea ce implică dezvoltarea unor activităţi pe plan extensiv şi cu o scădere a productivităţii în raport cu media naţională. Ceea ce a diluat şi importanţa industriei în creşterea economică, contrar trendului european.


De la un maxim de 14,5% din total atins în acest secol, ponderea valorii brute adăugate în agricultură a coborât rapid odată cu creşterea PIB până la circa 6% în anul aderării la UE şi a ajuns sub pragul de 5% în ultimii trei ani, deşi în 2017 a rămas triplă faţă de media europeană. Practic, productivitatea s-a menţinut la acelaşi nivel, ponderea agriculturii fiind în scădere sincron cu reducerea numărului de persoane ocupate în acest sector.


Dacă se face o paralelă a evoluţiei productivităţii muncii pe sectoare prin raportarea ponderilor în VAB la ponderea în forţa de muncă din 2000 încoace, trecând prin anul 2007, se pot observa mişcări semnificativ diferite la noi în raport cu media UE, pe măsură ce productivitatea a crescut şi ne-am apropiat de nivelul mediu al PIB/locuitor.


Astfel, odată cu dezvoltarea economică, la noi ca şi în UE, raportul de productivitate din servicii faţă de media pe economie a scăzut (de la un nivel foarte ridicat la noi şi mult mai puţin ridicat în UE). În România este încă superior cu o circa o treime, în timp ce media UE arată chiar o plasare uşor sub nivelul de referinţă.

În industrie, în timp ce la noi procentajul productivităţii relative ( mai ridicat iniţial, altminteri) a tot scăzut, cu un ritm chiar destul de alarmant ( care arată că nu prea performăm în specializarea intraindustrială), în restul UE tendinţa este inversă. Adică o reindustrializare pe baze de eficienţă sporită şi valoare adăugată mai mare.

Dar cea mai mare problemă ( cel puţin din perspectiva numărului extrem de mare de persoane pe care le avem încă ocupate acolo, deşi nu reuşesc să hrănească ţara şi avem o balanţă sectorială deficitară) o avem în agricultură.

Unde şi noi şi UE am plecat în 2000 de la aceeaşi productivitate relativ redusă în raport cu media pe economie (27%) dar, între timp, noi am coborât ( nu am ţinut pasul în agricultură cu mersul economiei ) la 20%, în timp ce media UE arată o creştere spre 36%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Sănătății a demarat reglementarea testelor rapide pentru depistarea Covid

Vladimir Ionescu

Ministerul Sănătății precizează într-un comunicat că încurajează extinderea utilizării testelor rapide pe bază de antigen pentru depistarea infectării cu noul coronavirus. Folosirea lor trebuie să… Mai mult

Stiri

Funcționar prins în flagrant – a luat mită pentru a aproba plăți într-un proiect cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Un consilier de la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Caraş-Severin a fost reţinut miercuri de DNA, după ce a fost prins în flagrant… Mai mult

Europa

Industria prelucătoare pierde din viteză în Zona Euro. Scade încrederea companiilor germane

Adrian N Ionescu

Indicatorii Purchasing Managers’Index (PMI) ai IHS Markit Economics indică decelerarea industriei prelucătorare din Zona Euro în noiembrie și scăderea sectorului serviciilor. Zona Euro este principala… Mai mult

Stiri

Ermis Panagiotopoulos, Federația Europeană a Apelor Îmbuteliate: Importantă este și calitatea ambalajelor colectate, nu doar atingerea țintelor

Raluca Florescu

„Foarte importantă va fi nu doar atingerea țintei de colectare a ambalajelor băuturilor puse în circulație, ci și calitatea ambalajelor colectate, pentru că acest material… Mai mult

Stiri

Salariul minim din 2021 / Premierul: Majorare în funcţie de evoluţia economiei; Patronatele: înghețarea salariului; Sindicatele: Nu adânciți spirala subdezvoltării

Mariana Bechir

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban, marți,… Mai mult

Stiri

George Bădescu, AMRCR: Ca o garanție a performanței sistemului de garanție-returnare, retailerii ar trebui să facă parte din procesul decizional

Vladimir Ionescu

Retailerii ar dori să facă parte din procesul decizional al administrării sistemului de garanție-depozit, a declarat marți George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele… Mai mult

Stiri

3 miliarde euro – credit cu dobândă 0 pentru România în cadrul Programului SURE

Raluca Florescu

România urmează să primească de la Uniunea Europeană o primă tranșă, în valoare de 3 miliarde de euro, în cadrul Programului Sure. Banii urmează să… Mai mult