România primește aproape 7000: ce urmează

România va prelua în următorii doi ani aproape 7.000 de refugiați ajunși în Grecia și Italia.

Acesta este numărul alocat deocamdată României dintr-un total de 160.000 de refugiați redistribuiți în statele membre, dar cota ar putea crește în viitor, în contextul în care se estimează că un milion de persoane vor căuta refugiu în Europa până la sfârșitul acestui an.

Cei aproape 7.000 de refugiaţi vor fi preluați treptat și vor trebui integrați în societatea românească.

Procedurile: de la primire la integrare

Încă nu este clar când anume vor sosi primele persoane relocate în România , însă e o chestiune de luni.

Cazarea, întreținerea, facilitățile

După sosire, refugiații vor fi cazați în cele șase centre existente în București, Giurgiu, Galați, Șomcuța Mare, Rădăuți și Timișoara.

În cele 6 centre pot fi găzduite aproximativ 1.700 de persoane, dar o parte dintre spaţiile de cazare sunt deja ocupate: gradul de ocupare este sub 20%, în momentul de față.

Refugiaţilor li se asigură camere de locuit şi bucătării utilate, sar şi de spaţii de recreere- camere de joacă pentru copii, săli cu calculatoare, săli de sport, săli de rugăciune.

Deși a respins mereu cotele obligatorii și a informat iniţial că nu primește decât cel mult 1.800 de refugiați, România și-a luat deja măsuri pentru a identifica noi spații de cazare.

Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă le-a cerut mai multor  ministere să prezinte lista cu imobilele disponibile pentru a fi rapid transformate în centre de azilanți.

S-au oferit deja mai multe locuri în căminele studențești de la Măgurele, în foste cămine – internat de liceu, iar Ministerul Apărării ar putea amenaja rapid câteva din multele foste cazărmi părăsite după eliminarea serviciului militar obligatoriu.

Procesarea datelor

După cum declara președintele Klaus Iohannis, problema nu este adăpostirea acestor refugiaţi.

Partea dificilă este integrarea acestor persoane, România neavând experiență în astfel de procese, fiind țară ce furnizează migranți, nu de destinație.

După primire, refugiații vor fi înregistrați (chiar dacă acest proces s-a derulat deja în prima țară europeană în care au ajuns), amprentați, identificați și distribuiți în centre.

În două luni, autoritățile trebuie să răspundă cererilor de azil, adică să spună dacă acordă statutul de refugiat.

Refugiații sunt definiți, prin Convenția de la Geneva din 1951, drept persoane care și-au părăsit țara din cauza războaielor, a conflictelor sau a persecuțiilor, și care au nevoie de protecție internațională. Niciun stat nu poate respinge solicitarea de protecție.

Cei cărora li se resping cererile de azil vor fi returnați în țările lor, dar se presupune că această primă selecție, între refugiați și imigranți, se face în centrele din Grecia și Italia, de unde sunt trimiși în România.

De întregul proces, de la primire și până la plecarea din țară (în Siria sau în alt stat european), sau până la eventuala dobândire a cetățeniei române (pentru cei care, peste ani, vor dori să rămână aici), se ocupă Inspectoratul General pentru  Imigrări (IGI), subordonat Ministerului de Interne.

Ce le oferă acum refugiaților statul român

Pentru fiecare refugiat, România va primi câte 6.000 de euro din fonduri europene.

Acum, statul le oferă următoarele condiții:

• La cerere, ei beneficiază de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei/persoană/zi;
• Beneficiază gratuit de asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi de asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice;
• Minorii solicitanţi de azil participă la cursurile de învăţare a limbii române, pe durata unui an şcolar, după absolvirea acestuia fiind înscrişi în sistemul de învăţământ şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.
• Participă gratuit la activităţi de adaptare culturală şi pot beneficia de cate ori este nevoie de consiliere şi asistenţă psihologică.
• Copiii solicitanţi de azil beneficiază de alocaţia de stat acordată minorilor, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Cheia de boltă: integrarea

Statul trebuie să le asigure, pe perioada cazării în centre, în afară de mâncare, servicii medicale și bunurile de igienă etc, cursuri de limba română și consiliere psihologică.
Vor locui în regim deschis, având dreptul să plece din centru.

Ulterior, după ce au învățat limba română și s-au acomodat cu tradițiile și cultura de aici, ei vor fi repartizați în diferite localități, rolul integrării fiind transferat autorităților locale.

Orașul unde vor ajunge se va stabili în funcție de dorința refugiatului, de calificarea acestuia și de piața muncii, dar și de disponibilitatea administrațiilor locale.

Primăriile le vor asigura o locuință, iar copii vor fi înregistrați la școală.

Beneficiază de acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de zile de la data depunerii cererii de azil.

Cei care nu doresc să se integreze vor rămâne în centre.

“Dacă autoritățile locale fac o treabă bună și nu îi pun pe toți în același loc (în care să vorbească doar între ei, fără să interacționeze cu localnicii), atunci integrarea are mai multe șanse. Așa procedează germanii și suedezii, de exemplu, care au experiență cu imigranții”, a explicat Mircea Mocanu, șeful Biroului România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Muftiul promite ajutor la integrare

Muftiul Muurat Iusuf a promis că reprezentanții cultului musulman din România vor ajuta și ei autoritățile, implicându-se în procesul de integrare :
“Noi vom încerca prin intermediul personalului pe care-l avem să-i ajutăm să se integreze în societatea românească pe timpul cât vor fi găzduiți în România și chiar să-i integrăm în societatea românească, dacă vor dori acest lucru, bineînțeles respectând cultura și civilizația islamică din țara noastră, care este așezată pe aceste meleaguri de mai bine de 800 de ani. Aici, comunitatea musulmană este foarte bine integrată în societatea românească, a consacrat un model de conviețuire interetnic și inter-religios și de aceea și ceilalți confrați care vor sosi la noi sunt obligați să se integreze repede în societatea românească și să se raporteze la valorile musulmanilor de aici”, a declarat muftiul, într-un inetrviu acordat Agerpres.

Pregătirile

România s-a pregătit pentru acest număr mare (raportat la experiența țării) de refugiați.

În ședința CSAT de pe 17 septembrie s-a aprobat angajarea de către Ministerul de Interne a peste 4.600 de persoane, pentru a face față unui eventual val de imigranți. Angajările se vor face pe măsura ce situația va evolua, dar majoritatea noilor salariați vor fi repartizați la Poliția de Frontieră și Jandarmerie.

Doar o mică parte va ajunge la IGI, pentru a completa personalul pentru procesarea datelor și procesul de integrarea.

Presiuni europene pe legislaţia românească

România se numără printre cele 19 state împotriva cărora Comisia Europeană a lansat miercuri proceduri de infringement, ca urmare a neadaptării legislației privind azilul.  În cazul României, este vorba despre:

• necomunicarea transpunerii Directivei privind procedurile de azil
• condițiile de primire a solicitanților de azil (Directiva din 2013)

Autoritățile au pregătit deja modificările legislative necesare îmbunătățirii condițiilor de primire.

Legislația care se pregătește:

• stabileşte condiţiile materiale de primire şi sumele acordate solicitanţilor de azil care nu au mijloace materiale de întreţinere (hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, îmbrăcăminte în limita sumei 67 lei/persoană/sezon vară (perioada aprilie – septembrie) şi 100 lei/persoană/sezon iarnă (perioada octombrie – martie),  alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi.
• stabileşte condiţiile în care Inspectoratul General pentru Imigrări poate implica solicitanţii de azil în desfăşurarea unor activităţi în folosul comunităţii, în incinta centrului de cazare, precum şi norma de hrană acordată suplimentar, în valoare de 5 lei/persoana/zi;
• stabileşte condiţiile şi sumele acordate pentru închirierea unei locuinţe şi pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere în situaţia în care capacitatea de cazare a inspectoratului este depăşită ( chirie în limita sumei de 450 lei/lună, întreţinere pe sezonul de vară – 120 lei/lună şi întreţinere pe sezonul de iarnă – 155 lei/lună);
• prevede situaţiile în care Inspectoratul General pentru Imigrări poate limita sau retrage condiţiile materiale de primire;
• prevede modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport pentru solicitanţii de azil care se deplasează la instanţele de judecată aflate în altă localitate decât cea în care se află centrul de primire şi cazare.

Reguli pentru a împiedica plecarea din țara unde au primit azil

Comisia Europeană a prevăzut în Planul Juncker mai multe reguli general valabile, pentru a împiedica plecarea refugiaților din țara unde li s-a acordat azil:

• Niciun imigrant nu va fi relocat înainte de a fi înregistrat și amprentat, identificat.
• După ce se face relocarea, refugiații nu vor avea voie să plece în alt stat membru.
• Dacă vor face acest lucru și vor fi prinși, vor fi returnați automat în statul unde li s-a acordat azil, conform Acordului de la Dublin.
• Drepturile corespunzătoare protecției internaționale oferite prin acordarea statutului sunt valabile doar în țara unde a fost relocat.