Curtea de Conturi: Defrișări ilegale de peste 5 miliarde de euro. Se regenerează mai puțin de jumătate

Defrișările ilegale și retrocedările abuzive, uneori cu complicitatea funcționarilor statului, au costat România cel puțin 5 miliarde de euro, potrivit unui Raport al Curții de Conturi.

Oficialii Curții de Conturi recunosc însă că prejudiciul este mult mai mare în realitate. Doar în Dosarul Retrocedărilor, DNA estima o fraudă de peste 300 de milioane de euro.

Discuțiile privind jaful din pădurile României au revenit pe agenda publică în condițiile reexaminării legii de modificare a Codului Silvic, inițiată de 125 de parlamentari PSD (printre care și Ioan Adam și Ilie Sârbu, implicați în dosarul Retrocedărilor), susținut de Guvern, dar respins de președintele Klaus Iohannis.

Comisiile pentru agricultură, silvicultură, cea de mediu și comisia juridică din Camera Deputaților au respins marți cererea de reexaminare a legii, urmând ca plenul să aibă ultimul cuvânt.

Cifrele Curții de Conturi

Un raport al Curții de Conturi din 2013 arată că, în perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile României s-a menținut cu unele fluctuații anuale la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pădurile aflate în proprietatea statului.

”Analiza volumului tăierilor din această perioadă ne arată un maxim în anul 1992, cifrat la 281.517 m.c. și un minim de 51.900 m.c. în anul 2008. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele/informațiile prezentate de RNP-Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile”, se arată la pagina 99 din Raportul Curții de Conturi.

Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat și privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziție de Ministerul Mediului, citate de Curtea de Conturi, de 633.500 m.c.

Potrivit sursei citate, în perioada 1990-2011, s-au tăiat ilegal și s-au valorificat peste 80 milioane
metri cubi de lemn.  

Autorii documentului estimează că prejudiciul înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale se ridică la peste 5 miliarde de euro.

”Un calcul în care s-a luat prețul cel mai mic, de 70 Euro/metru cub lemn de foc, ne arată că valoarea acestor tăieri depășește cifra de 5 miliarde Euro. Această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiați din pădurile României au luat calea străinătății (către țări din Europa, Nordul Africii, Adia, ș.a.) la prețuri cu mult mai mari decât prețul minim stabilit pentru lemnul de foc”, se precizează în document.

Însumând tăierile de arbori din pădurile României (proprietate de stat și privată), rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrișat pădurea pe o suprafață totală de 291.932 ha. În același interval, s-au regenerat total și s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafață de 120.067 ha. Prin urmare, suprafețele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depășesc cu peste 170.000 ha suprafețele regenerate.

(CITIȚI AICI RAPORTUL CURȚII DE CONTURI)

Lipsa unei strategii naționale de protecție

Reprezentanți ai societății civile, printre care Greenpeace, au susținut că zeci de dosare penale privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, sunt blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale în posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice.

Greenpeace mai susține într-un raport că, din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţională Forestieră, suprafaţa împădurită a României fiind sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care legea în vigoare prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

Societatea civilă mai solicita Consiliului Concurenței să demareze o investigație asupra concentrării economice realizate de compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii. Compania a fost acuzată că a exploatat lemn din defrișări ilegale, acuzații care au fost negate de oficialii austrieci.

Consiliul Concurenței a sesizat Comisia Europeană

Cea mai controversată prevedere a legii, care a readus în atenție problema pădurilor și care face este inclusă în cererea de reexaminare a președintelui, este cea legată de impunerea prin lege a unui plafon de 30% din volumul de masă achiziționat. Inițiatorii proiectului susțin că în acest fel se evită situațiile de monopol, în timp ce contestatarii susțin varianta prezidențială potrivit căreia România riscă astfel să fie sancționată de Comisia Europeană prin impunerea unor reglementări care aduc atingere principiului concurenței libere.

În acest context, Consiliul Concurenţei a cerut marți opinia Comisiei Europene pe motiv că menţinerea unei limitări la achiziţia de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, care poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva României.

„Nu ne opunem acestei legi şi nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecţii referitoare la unele măsuri punctuale, care, deşi introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislaţia europeană şi pot atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenţei şi-a exprimat, încă din iunie 2014, punctul de vedere privind toate proiectele de modificare a Codului Silvic transmiţând obiecţiile sale atât Guvernului (Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură), cât şi Parlamentului și președinției.

O altă prevedere controversată este legată  de extinderea categoriilor de suprafețe care pot fi scoase definitiv din fondul forestier național.

Citiți AICI proiectul de modificare a Codului Silvic

Liberalii au susținut că în acest fel există riscul ca 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional şi să fie scoase din sistem, dând astfel undă verde abuzurilor.

”Este una dintre cele mai mari afaceri. Modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, am scădea dintr-o dată suprafaţa fondului forestier naţional la 22%, faţă de 32-33% cât este acum” a susținut viceliderul grupului PNL, Tinel Gheorghe. El a mai susținut că scandalul Schweighofer a fost lansat tocmai pentru a abate atenția de la această prevedere.

Ce prevede proiectul pentru care s-a cerut reexaminarea

• valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.
• un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziționat
• suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.
• un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.
• preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
• în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.

CITIȚI AICI CEREREA DE REEXAMINARE A LEGII