fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Curtea de Conturi: Defrișări ilegale de peste 5 miliarde de euro. Se regenerează mai puțin de jumătate

de Roxana Preda 12.5.2015

paduriDefrișările ilegale și retrocedările abuzive, uneori cu complicitatea funcționarilor statului, au costat România cel puțin 5 miliarde de euro, potrivit unui Raport al Curții de Conturi.

Oficialii Curții de Conturi recunosc însă că prejudiciul este mult mai mare în realitate. Doar în Dosarul Retrocedărilor, DNA estima o fraudă de peste 300 de milioane de euro.

Discuțiile privind jaful din pădurile României au revenit pe agenda publică în condițiile reexaminării legii de modificare a Codului Silvic, inițiată de 125 de parlamentari PSD (printre care și Ioan Adam și Ilie Sârbu, implicați în dosarul Retrocedărilor), susținut de Guvern, dar respins de președintele Klaus Iohannis.

Comisiile pentru agricultură, silvicultură, cea de mediu și comisia juridică din Camera Deputaților au respins marți cererea de reexaminare a legii, urmând ca plenul să aibă ultimul cuvânt.

Cifrele Curții de Conturi

Un raport al Curții de Conturi din 2013 arată că, în perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile României s-a menținut cu unele fluctuații anuale la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pădurile aflate în proprietatea statului.

”Analiza volumului tăierilor din această perioadă ne arată un maxim în anul 1992, cifrat la 281.517 m.c. și un minim de 51.900 m.c. în anul 2008. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele/informațiile prezentate de RNP-Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile”, se arată la pagina 99 din Raportul Curții de Conturi.

Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat și privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziție de Ministerul Mediului, citate de Curtea de Conturi, de 633.500 m.c.evolutia taierii padurilor

Potrivit sursei citate, în perioada 1990-2011, s-au tăiat ilegal și s-au valorificat peste 80 milioane
metri cubi de lemn.  

Autorii documentului estimează că prejudiciul înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale se ridică la peste 5 miliarde de euro.

Un calcul în care s-a luat prețul cel mai mic, de 70 Euro/metru cub lemn de foc, ne arată că valoarea acestor tăieri depășește cifra de 5 miliarde Euro. Această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiați din pădurile României au luat calea străinătății (către țări din Europa, Nordul Africii, Adia, ș.a.) la prețuri cu mult mai mari decât prețul minim stabilit pentru lemnul de foc”, se precizează în document.

evolutia taierii padurilor private

Însumând tăierile de arbori din pădurile României (proprietate de stat și privată), rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrișat pădurea pe o suprafață totală de 291.932 ha. În același interval, s-au regenerat total și s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafață de 120.067 ha. Prin urmare, suprafețele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depășesc cu peste 170.000 ha suprafețele regenerate.

(CITIȚI AICI RAPORTUL CURȚII DE CONTURI)

Lipsa unei strategii naționale de protecție

Reprezentanți ai societății civile, printre care Greenpeace, au susținut că zeci de dosare penale privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, sunt blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale în posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice.

Greenpeace mai susține într-un raport că, din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţională Forestieră, suprafaţa împădurită a României fiind sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care legea în vigoare prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

Societatea civilă mai solicita Consiliului Concurenței să demareze o investigație asupra concentrării economice realizate de compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii. Compania a fost acuzată că a exploatat lemn din defrișări ilegale, acuzații care au fost negate de oficialii austrieci.

Consiliul Concurenței a sesizat Comisia Europeană

Cea mai controversată prevedere a legii, care a readus în atenție problema pădurilor și care face este inclusă în cererea de reexaminare a președintelui, este cea legată de impunerea prin lege a unui plafon de 30% din volumul de masă achiziționat. Inițiatorii proiectului susțin că în acest fel se evită situațiile de monopol, în timp ce contestatarii susțin varianta prezidențială potrivit căreia România riscă astfel să fie sancționată de Comisia Europeană prin impunerea unor reglementări care aduc atingere principiului concurenței libere.

În acest context, Consiliul Concurenţei a cerut marți opinia Comisiei Europene pe motiv că menţinerea unei limitări la achiziţia de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, care poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva României.

“Nu ne opunem acestei legi şi nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecţii referitoare la unele măsuri punctuale, care, deşi introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislaţia europeană şi pot atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenţei şi-a exprimat, încă din iunie 2014, punctul de vedere privind toate proiectele de modificare a Codului Silvic transmiţând obiecţiile sale atât Guvernului (Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură), cât şi Parlamentului și președinției.

O altă prevedere controversată este legată  de extinderea categoriilor de suprafețe care pot fi scoase definitiv din fondul forestier național.

Citiți AICI proiectul de modificare a Codului Silvic

Liberalii au susținut că în acest fel există riscul ca 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional şi să fie scoase din sistem, dând astfel undă verde abuzurilor.

Este una dintre cele mai mari afaceri. Modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, am scădea dintr-o dată suprafaţa fondului forestier naţional la 22%, faţă de 32-33% cât este acum” a susținut viceliderul grupului PNL, Tinel Gheorghe. El a mai susținut că scandalul Schweighofer a fost lansat tocmai pentru a abate atenția de la această prevedere.

Ce prevede proiectul pentru care s-a cerut reexaminarea

  • valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.
  • un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziționat
  • suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.
  • un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.
  • preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
  • în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.

CITIȚI AICI CEREREA DE REEXAMINARE A LEGII

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.5.2015

Un raspuns

  1. Pribeagul
    13.5.2015, 6:25 pm

    Consider ca suferinta mare a tarii este cauzata de faptul ca cea mai mare parte a lemnului, taiat legal sau ilegal, paraseste scumpele noastre plaiuri cu un grad de prelucrare foarte scazut: busteni, cherestea, frize… Daca Ponta va reusi sa ne scape de aceasta boala groaznica si stupida, va binemerita de la natiune. Greu de crezut!

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult