sâmbătă

18 mai, 2024

22 aprilie, 2022

Iulia Joja (foto), conferențiar la Universitatea Georgetown din Washington DC și expert în securitate, a explicat în cadrul Interviurilor PressHUB că Polonia s-a impus ca lider al Flancului Estic, în contextul războiului din Ucraina. În opinia Iuliei Joja, România s-a prezentat foarte slab în relație cu Kievul.

Interviul, în cele ce urmează.

„Americanii mă întreabă ce părere am despre cum se poziționează România și alte state din regiune în raport cu Ucraina. Explic că e vorba de un spectru aici. La un capăt al spectrului este Polonia, care a devenit noul lider al Flancului Estic, nu există nici un dubiu.


Acest lucru este recunoscut inclusiv de către Ucraina.

Polonia este urmată foarte aproape de țările baltice. După care, pe Flancul Estic, aproape la fel de puternică este susținerea, în mod surprinzător, a Cehiei și Slovaciei”, a arătat Iulia Joja.

Dezamăgirea care este România

Expertul în politici de securitate a menționat că susținerea Poloniei și statelor baltice nu este o surpriză la Washington, era știut că sunt liderii flanculului estic și că au semnalat de-a lungul anilor amenințarea pe care o reprezintă Rusia. 

„Dar în Cehia și Slovacia, opinia publică, la începutul războiului, a fost speriată în comparație cu România. Totuși, liderii politici ai Cehiei și Slovaciei s-au ridicat mult peste așteptările opiniei publice și au fost printre cei care au livrat cel mai mult și au susținut cel mai mult.


Apoi, pe acest spectru, în mod surprinzător, și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România, se află Bulgaria, care din punct de vedere militar și politic, în ultimele săptămâni s-a poziționat mult mai ferm pentru susținerea Ucrainei decât Bucureștiul”, a avertizat Iulia Joja.

Clasa politică, sub nivelul poporului

Reacția slabă a clasei politice românești vine în opoziție cu cele din Cehia și Slovacia, de exemplu, care s-au comportat mult mai bine în relație cu Ucraina, în ciuda faptul că doar jumătate din populație a susținut implicarea în război.

„În România, avem opusul față de Cehia și Slovacia. În România, opinia publică este mult mai puternic și tradițional pro-americană, pro-occidentală și atlantistă. Și susține Ucraina.

Dar leadershipul politic nu se ridică la nivelul așteptărilor populației. Și nu e vorba doar de ajutor militar, care în sine este problematic.

România a avut dintotdeauna atitudinea: «Nu spunem, nu vorbim public, totul se întâmplă în spatele ușilor închise».

Acest lucru nu este acceptabil într-o democrație liberală. Cele mai multe lucruri trebuie să se întâmple în spațiul public, în spațiul deschis”, a precizat expertul de la Washington.

România nu a semnat scrisorile de susținere a candidaturii Ucrainei la UE

Iulia Joja a menționat că nici susținerea politică nu e diferită, căci România nu a semnat, spre deosebire de Bulgaria, nici una dintre cele două scrisori de susținere a candidaturii la UE a Ucraina.

„Susținem Republica Moldova, dar nu și Ucraina. Iar România nu a explicat acest lucru.

E bine că ne-am concentrat pe Republica Moldova, ar trebui să vedem chiar mai multă susținere acolo, pentru că Moldova este într-o situație extrem de dificilă.

Dar în ceea ce privește relația cu Ucraina, susținerea este complet insuficientă militar și politic. Umanitar suntem în zona neutră.

Chiar și americanii se întreabă cum se poate ca România, care are cea mai lungă graniță UE și NATO cu Ucraina, care este una dintre cele mai pro-occidentale țări din punct de vedere al opiniei publice, să fie la capătul celălalt al spectrului.

Nu suntem departe de Ungaria

Din punct de vedere al comunicării strategice, în relația bilaterală, România a problematizat aproape exclusiv situația minorităților române pe teritoriul Ucrainei, în contextul legii limbii, care a fost dată de fapt împotriva Rusiei, nu împotriva celorlalți.

Nu ne poziționăm la fel de radical cu Ungaria, dar suntem pe aceeași linie și pe aceleași priorități. Și știm că Ungaria este calul troian al Rusiei în cadrul UE și a funcționat în diverse contexte politice, din 2014, pentru blocarea inițiativelor de aducere mai aproape politic și economic a Ucrainei în UE.

Sigur, România nu e un clar troian al Rusiei. Dar acesta a fost elementul exclusiv de comunicare publică pe relațiile bilaterale. De altfel, până în 2014, România a blocat relațiile parlamentare și toate formatele de cooperare militară”, a precizat conferințiara de la Georgetown University, pentru Interviurile PressHUB.

Poziționarea conducerii României este greșită, Washington nu reușește să înțeleagă

Doar că poziționarea conducerii României e greșită în contextul geopolitic actual: nu este momentul, când Ucraina e în război, să o pedepsim pentru niște elemente marginale, când, de fapt, problema noastră unică este Rusia. Rusia este o amenințare pentru România, Ucraina și Republica Moldova.

„Da, a existat cooperare între România și Ucraina, dar numai în format NATO, pe securitate cibernetică a Ucrainei, unde România a făcut multe lucruri.

Dar în relații directe, au fost probleme nesfârșite, care par să se amplifice și să continue.

Nici Washingtonul nu reușește să înțeleagă de ce România se concentrează pe acest aspect al minorităților”, a avertizat Iulia Joja, în cadrul Interviurilor PressHUB.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Simplu.
    Comparati cu primul razboi mondial.
    Sau oricare conflict in care ne-am bagat.
    Sau a trebuit sa ne bagam.
    Toate tarile de pe flancul estic au lideri care conteaza!
    La un conflict sangeros nu sunt duplicitari.
    Si am raspuns la intrebare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Simplu.
    Comparati cu primul razboi mondial.
    Sau oricare conflict in care ne-am bagat.
    Sau a trebuit sa ne bagam.
    Toate tarile de pe flancul estic au lideri care conteaza!
    La un conflict sangeros nu sunt duplicitari.
    Si am raspuns la intrebare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: