fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

România, locul unde informația publică plutește în bălțile dintre insulele informatice

de Ioana Morovan , Victor Bratu 21.5.2019

România: de la cel mai valoros start-up de inteligență artificială din lume (UiPath), la tonele de hârtii în care stau îngropați funcționarii ANAF, care-i trag în groapa de documente și pe contribuabili. 

Două imagini – două extreme: performanța sectorului privat IT&C și încremenirea în secolul trecut a administrației publice: 

România merge în sus, Administrația rămâne în urmă, ca un bolovan de picioarele economiei și societății. Ce este de făcut? CursDeGuvernare lansează o serie de analize în cadrul proiectului editorial „România – Administrație Digitală”, prin care își propune să contureze propuneri și soluții, cu ajutorul celor mai relevante voci din mediul public și privat și al exemplelor din țările care au trecut, de mult, în era digitală.
(Redacția) 

***

Comunicarea între marile sisteme informatice este cea mai acută problemă a momentului – în România ulimelor două decenii s-au cheltuit miliarde de euro cu următorul rezultat concret: instituțiile și-au creat sisteme care fie nu comunică între ele sau pur și simplu sunt incompatibile cu cele ale altor instituții cu care ar trebui să coopereze.

Problema este adesea semnalată în studiile de specialitate, inclusiv în Raportul de țară al Comisiei Europene.

Este, în primul rând, o defecțiune de concept– informația nu este legată de om, ci de instituții, iar bazele de date nu sunt construite după aceeași ”matrice”, ca să fie compatibile.

Este, în al doilea rând, o chestiune de voință. Pentru că atunci ”când se vrea”, se poate. Iar cel mai bun exemplu este unul de notorietate:

România își dorește să facă parte din zona de liberă circulație Schengen. Pentru asta, una dintre condiții a fost cea referitoare la integrarea sistemului informatic de frontieră cu cel european. Decizia politică internă a fost luată, conceptul și structura clară  au fost furnizate de la nivelul Comisiei Europene, iar integrarea sistemelor informatice este astăzi un proiect încheiat cu succes.

Serviciile e-guvernare, încă sub analiză

Experții din industria IT&C consideră că una dintre cauzele sistemice ale stadiului actual al digitalizării este netranspunerea în practică a Hotărârii de guvern 245/2015 “Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020”.

De exemplu, un proiect care ar fi oferit o imagine completă a viziunii digitale a Guvernului Romaniei este “Government Enterprise Architecture”. În baza acestui proiect, ar fi fost identificate sistemele existente, stadiul lor de maturitate, resursele umane necesare, prioritatile de investitie etc. Totodata, in cadrul proiectului ar fi rezultat recomandari concrete legate de cerintele pe care caietele de sarcini trebuie sa le contina pentru a se ajunge la interoperabilitatea sistemelor dezvoltate.

Deocamdată, MCSI derulează – de ceva vreme- un proiect prin care se analizează situația și nivelul de sofisticare a serviciilor e-guvenare; urmând să fie propuse politici publice și proceduri.

Asta în condițiile în care în Europa trece la nivelul următor – sisteme m-guvernare, care folosesc dispozitive și aplicații mobile.

Cel mai cunoscut exemplu de bune practici: Estonia

La doi dintre indicatorii principali ai serviciilor publice digitale (completarea formularelor online și servicii administrative online) primele poziții sunt ocupate de aceleași țări: Malta, Estonia, Lituania, Austria.

Estonia este cunoscută drept un fenomen în ceea ce privește digitalizarea. Pe website-ul Comisiei Europene se menționează: „Probabil singura țară din lume unde 99% dintre serviciile publice sunt disponibile online 24/7. servicii electronice nu sunt posibile pentru căsătorii, divorțuri și tranzacțiile imobiliare – pentru acestea trebuie să ieși din casă”.

A fost prima țară care a introdus votul electronic, în 2005, iar la alegerile din 2014 circa 32% dintre cetățeni au votat online.

Sinteza stadiului digitalizării din Estonia se regăsește în studiul PwC din 2018, astfel:

  • 95% din declarațiile fiscale se depun electronic prin intermediul aplicației e-Tax
  • 95% din medicamente sunt cumpărate cu o rețetă digitală (2015)
  • 30% din voturi sunt online la alegerile europene, naționale și locale

Băncile au investit în promovarea serviciilor digitale pentru a crește încrederea populației în mediul online.

A fost lansat www.eesti.ee.-un portal unic care conține serviciile digitale guvernamentale centrale și locale din Estonia. Acesta poate fi accesat folosind un e-ID/IDmobil, sau alternativ prin elementele de autentificare bancară.

A fost implementat, E-cabinet, portal dedicat pregătirii ședințelor din cadrul instituțiilor guvernamentale. Guvernul Estonian a fost primul din lume care a pregătit întâlnirile guvernamentale în mediul online, realizându-se astfel o transparență decizională.

Timpul petrecut pe sesiune a scăzut de la 4-5 ore la 30-90 minute, concomitent cu scăderea costurilor cu hârtia.

Să taci și să faci: Danemarca

Danemarca mai este, de asemenea, un exemplu de top privind accesul la servicii electronic la servicii publice. În studiul Pwc, principalele aspecte care țin de preformanța deosebită a acestei țări sunt descrise astfel:

Danemarca  este  liderul  țărilor  digitale  din  Europa,  reușind să își angajeze cetățenii în utilizarea aplicațiilor digitale printr-o promovare a beneficiilor aduse de aceste soluții

Una dintre primele măsuri ale Guvernului a fost cea de a impune facturarea electronică pentru companii și crearea unui cont bancar atât pentru persoanele juridice cât și fizice, cont în care se transferă toate plățile de la instituțiile publice prin intermediul interfeței ”EasyAccountSystem” (EAS)

A fost lansată platforma ”e-Service” –canal dedicat mediului de business ce permite raportarea obligațiilor financiare către sectorul public, în același timp asigurând transparența informațiilor. Portalul conține mai mult de 200 de formulare online

A fost lansată o platformă destinată căutării de joburi ce conține informații detaliate cu privire la profilul candidaților, respectiv al companiilor

A fost lansat ”Procurementportal” – ce are rolul de a facilita cooperarea între public, companii și serviciile guvernamentale

În 2010 se introduce NemID, semnătura digitală ce oferă acces rapid și sigur la o gamă largă de soluții publice și private, de ”self-service” pe web, incluzând e-banking, cadastru, servicii de asigurări și fonduri de pensii.

Ro-Alert, unul dintre puținele exemple din România

Există și câteva proiecte implementate la nivel național, cu impact pe anumite segmente, ce utilizează diferite tipuri de tehnologie și baze de date.

Sistemul Ro-Alert – ce presupune transmiterea cetățenilor de notificări prin SMS, în situații de urgență, a fost implementat cu succes la nivel național, folosind ca exemplu de bună practică și pentru alte țări.

RO-ALERT este implementat de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. Este constituit, operat și dezvoltat de către Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în scopul difuzării mesajelor de avertizare a populației în situații de urgență, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc). – se arată pe site-ul oficial al proiectului. Valoarea totală a proiectului este de circa 30 milioane lei și a fost finanțat din bugetul de stat.

Tehnologia Cell Broadcast, pe care se bazează Sistemul RO-ALERT, permite ca antenele de comunicații mobile din zona selectată să difuzeze mesajul de avertizare tuturor telefoanelor mobile care funcționează în aria de acoperire a acestora. Numele și numărul de telefon ale utilizatorilor telefoanelor mobile nu sunt necesare, așadar rămân necunoscute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult

Europa

Republica Moldova – Lista celor 16: Natalia Gavrilița a anunțat viitoarea echipă guvernamentală

Razvan Diaconu

Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat marți echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent al României a urcat la valoarea din criza precedentă. Euro poate ajunge la 5,10 lei în 2023 – raport Capital Economics

Adrian N Ionescu

Deficitul de cont curent al României pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,3% din PIB în mai. Este un nivel îngrijorător nu numai pentru… Mai mult

Stiri

Sesiune extraordinară la Senat pentru aprobarea OUG care permite primăriilor să ia credite de la Trezorerie

Vladimir Ionescu

Biroul permanent al Senatului va avea şedinţă miercuri pentru a convoca această cameră în sesiune extraordinară în vederea introducerii în procedură parlamentară a ordonanţei de… Mai mult

Stiri

Populația globală se va confrunta cu un „deficit” de milioane de femei în următorii 10 ani – studiu Global Health BMJ

Vladimir Ionescu

În următorii 10 ani se vor naște cu 4,7 milioane de femei mai puțin în întreaga lume din cauza practicilor selective privind sexul bebelușilor, potrivit… Mai mult