fbpx
duminică

17 octombrie, 2021

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

România, locul unde informația publică plutește în bălțile dintre insulele informatice

21 mai, 2019

România: de la cel mai valoros start-up de inteligență artificială din lume (UiPath), la tonele de hârtii în care stau îngropați funcționarii ANAF, care-i trag în groapa de documente și pe contribuabili. 

Două imagini – două extreme: performanța sectorului privat IT&C și încremenirea în secolul trecut a administrației publice: 


România merge în sus, Administrația rămâne în urmă, ca un bolovan de picioarele economiei și societății. Ce este de făcut? CursDeGuvernare lansează o serie de analize în cadrul proiectului editorial „România – Administrație Digitală”, prin care își propune să contureze propuneri și soluții, cu ajutorul celor mai relevante voci din mediul public și privat și al exemplelor din țările care au trecut, de mult, în era digitală.
(Redacția) 

***

Comunicarea între marile sisteme informatice este cea mai acută problemă a momentului – în România ulimelor două decenii s-au cheltuit miliarde de euro cu următorul rezultat concret: instituțiile și-au creat sisteme care fie nu comunică între ele sau pur și simplu sunt incompatibile cu cele ale altor instituții cu care ar trebui să coopereze.

Problema este adesea semnalată în studiile de specialitate, inclusiv în Raportul de țară al Comisiei Europene.


Este, în primul rând, o defecțiune de concept– informația nu este legată de om, ci de instituții, iar bazele de date nu sunt construite după aceeași ”matrice”, ca să fie compatibile.

Este, în al doilea rând, o chestiune de voință. Pentru că atunci ”când se vrea”, se poate. Iar cel mai bun exemplu este unul de notorietate:

România își dorește să facă parte din zona de liberă circulație Schengen. Pentru asta, una dintre condiții a fost cea referitoare la integrarea sistemului informatic de frontieră cu cel european. Decizia politică internă a fost luată, conceptul și structura clară  au fost furnizate de la nivelul Comisiei Europene, iar integrarea sistemelor informatice este astăzi un proiect încheiat cu succes.

Serviciile e-guvernare, încă sub analiză

Experții din industria IT&C consideră că una dintre cauzele sistemice ale stadiului actual al digitalizării este netranspunerea în practică a Hotărârii de guvern 245/2015 “Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020”.

De exemplu, un proiect care ar fi oferit o imagine completă a viziunii digitale a Guvernului Romaniei este “Government Enterprise Architecture”. În baza acestui proiect, ar fi fost identificate sistemele existente, stadiul lor de maturitate, resursele umane necesare, prioritatile de investitie etc. Totodata, in cadrul proiectului ar fi rezultat recomandari concrete legate de cerintele pe care caietele de sarcini trebuie sa le contina pentru a se ajunge la interoperabilitatea sistemelor dezvoltate.

Deocamdată, MCSI derulează – de ceva vreme- un proiect prin care se analizează situația și nivelul de sofisticare a serviciilor e-guvenare; urmând să fie propuse politici publice și proceduri.

Asta în condițiile în care în Europa trece la nivelul următor – sisteme m-guvernare, care folosesc dispozitive și aplicații mobile.

Cel mai cunoscut exemplu de bune practici: Estonia

La doi dintre indicatorii principali ai serviciilor publice digitale (completarea formularelor online și servicii administrative online) primele poziții sunt ocupate de aceleași țări: Malta, Estonia, Lituania, Austria.

Estonia este cunoscută drept un fenomen în ceea ce privește digitalizarea. Pe website-ul Comisiei Europene se menționează: „Probabil singura țară din lume unde 99% dintre serviciile publice sunt disponibile online 24/7. servicii electronice nu sunt posibile pentru căsătorii, divorțuri și tranzacțiile imobiliare – pentru acestea trebuie să ieși din casă”.

A fost prima țară care a introdus votul electronic, în 2005, iar la alegerile din 2014 circa 32% dintre cetățeni au votat online.

Sinteza stadiului digitalizării din Estonia se regăsește în studiul PwC din 2018, astfel:

  • 95% din declarațiile fiscale se depun electronic prin intermediul aplicației e-Tax
  • 95% din medicamente sunt cumpărate cu o rețetă digitală (2015)
  • 30% din voturi sunt online la alegerile europene, naționale și locale

Băncile au investit în promovarea serviciilor digitale pentru a crește încrederea populației în mediul online.

A fost lansat www.eesti.ee.-un portal unic care conține serviciile digitale guvernamentale centrale și locale din Estonia. Acesta poate fi accesat folosind un e-ID/IDmobil, sau alternativ prin elementele de autentificare bancară.

A fost implementat, E-cabinet, portal dedicat pregătirii ședințelor din cadrul instituțiilor guvernamentale. Guvernul Estonian a fost primul din lume care a pregătit întâlnirile guvernamentale în mediul online, realizându-se astfel o transparență decizională.

Timpul petrecut pe sesiune a scăzut de la 4-5 ore la 30-90 minute, concomitent cu scăderea costurilor cu hârtia.

Să taci și să faci: Danemarca

Danemarca mai este, de asemenea, un exemplu de top privind accesul la servicii electronic la servicii publice. În studiul Pwc, principalele aspecte care țin de preformanța deosebită a acestei țări sunt descrise astfel:

Danemarca  este  liderul  țărilor  digitale  din  Europa,  reușind să își angajeze cetățenii în utilizarea aplicațiilor digitale printr-o promovare a beneficiilor aduse de aceste soluții

Una dintre primele măsuri ale Guvernului a fost cea de a impune facturarea electronică pentru companii și crearea unui cont bancar atât pentru persoanele juridice cât și fizice, cont în care se transferă toate plățile de la instituțiile publice prin intermediul interfeței ”EasyAccountSystem” (EAS)

A fost lansată platforma ”e-Service” –canal dedicat mediului de business ce permite raportarea obligațiilor financiare către sectorul public, în același timp asigurând transparența informațiilor. Portalul conține mai mult de 200 de formulare online

A fost lansată o platformă destinată căutării de joburi ce conține informații detaliate cu privire la profilul candidaților, respectiv al companiilor

A fost lansat ”Procurementportal” – ce are rolul de a facilita cooperarea între public, companii și serviciile guvernamentale

În 2010 se introduce NemID, semnătura digitală ce oferă acces rapid și sigur la o gamă largă de soluții publice și private, de ”self-service” pe web, incluzând e-banking, cadastru, servicii de asigurări și fonduri de pensii.

Ro-Alert, unul dintre puținele exemple din România

Există și câteva proiecte implementate la nivel național, cu impact pe anumite segmente, ce utilizează diferite tipuri de tehnologie și baze de date.

Sistemul Ro-Alert – ce presupune transmiterea cetățenilor de notificări prin SMS, în situații de urgență, a fost implementat cu succes la nivel național, folosind ca exemplu de bună practică și pentru alte țări.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

RO-ALERT este implementat de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. Este constituit, operat și dezvoltat de către Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în scopul difuzării mesajelor de avertizare a populației în situații de urgență, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc). – se arată pe site-ul oficial al proiectului. Valoarea totală a proiectului este de circa 30 milioane lei și a fost finanțat din bugetul de stat.

Tehnologia Cell Broadcast, pe care se bazează Sistemul RO-ALERT, permite ca antenele de comunicații mobile din zona selectată să difuzeze mesajul de avertizare tuturor telefoanelor mobile care funcționează în aria de acoperire a acestora. Numele și numărul de telefon ale utilizatorilor telefoanelor mobile nu sunt necesare, așadar rămân necunoscute.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...