România între agonie si extaz: Strategia UE 2020

In primul rand, un preambul important: sunt sigur ca viitorul Romaniei este unul European si sunt si mai sigur ca apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana a fost un miracol si o mare oportunitate a poporului roman, poate cea mai mare din istoria lui. Din nefericire, astazi Uniunea Europeana nu se prezinta prea bine din punct de vedere functional, administrativ, politic si economic.

Cred ca informatiile pe care le au romanii despre Uniunea Europeana sunt putine si in marea lor majoritate incomplete. Doua ar fi motivele acestei superficialitati: primul este legat de caracterul national – nu ne incarcam mintea cu lucruri care nu ne aduc beneficii imediate. Al doilea – abundenta de date, adica o groaza de copaci care ne impiedica sa vedem padurea. Intr-un cuvant daca doresti sa obscurizezi ceva “inneaca-ti” cercetatorul cu detalii.

Uniunea Europeana este o entitate care poate fi caracterizata ca supranaţionala. Supranaţionalismul este un aparat politic de luare a deciziilor, transferate de entitati politice naţionale unei autorităţi formate prin contract de adeziune a guvernelor statelor membre. Aceasta entitate supranaţionala este condusa pe baza unei reguli de drept supranaţional, cunoscut astazi sub titulatura de “Tratatul de la Lisabona”. Din nefericire pentru europeni si noi printre ei, “Tratatul de la Lisabona” a sucombat. “Tratatul de la Lisabona”, cunoscut si sub numele de “Tratatul de Reformă”, a fost un tratat destinat să înlocuiască tratatul constituţional european, care nu a fost ratificat de toate statele membre; l-au ratificat numai Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia şi Spania. Dupa cum vedeti, lipsesc Franta, Olanda, Irlanda, Polonia, Cehia si Marea Britanie. Numele oficial, complet, este “Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene”.

Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele:

• Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comunitatea Europeană avea);
• funcţia de preşedinte al Consiliului European va fi transformată într-una permanentă de „Preşedinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani şi jumătate. Primul preşedinte a fost ales belgianul Herman Van Rompuy.
• va fi înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă şi de securitate; drept prim ministru al UE a fost aleasă Catherine Ashton, Marea Britanie.
• numărul de comisari va fi redus cu o treime;
• se va modifica modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite în tratatul de la nisa rămân însă în vigoare până în 2014.

Cine este interesat poate citi ceea ce nu au citit majoritatea politicienilor romani care l-au votat; aveti tratatul tradus in limba romana, aici. Daca 50% din politicienii care l-au votat il cunosc, eu sunt cosmonaut chinez.

Este clar pentru toata lumea ca acest tratat, unul de compromis, a fost deja compromis si depasit. Strategia 2020, si ea deficitara pana in “maduva oaselor”, vine sa-l intareasca sau sa-l schimbe, utilă treaba, care genereaza activitate birocratilor, fara a da satisfactie cetateanului.

Intr-un cuvant, entitatea supranaţionala confederativa, numita Uniunea Europeana, ar trebui sa se schimbe pentru a infrunta problemele cu care se confrunta.

Dupa insuccesul lamentabil al strategiei de la Lisabona, inclus in tratatul cu acelasi nume, Brusselul a lansat o noua strategie pentru a iesi din criza. Noua strategie se ocupa cu reluarea cresterii economice si transformarea in actor global. Daca strategia Lisabona vorbea de eforturi comune, noua strategie, numita “Strategia UE 2020”, vorbeste despre eforturi individuale cu ajutorul Uniunii Europene. Pe scurt, fiecare stat membru ia startul individual si in acest caz Romania nu se afla intr-o pozitie confortabila.

Strategia UE 2020 afost lansata la inceputul lunii martie 210, Consiliul European a aprobat in lucrarile lui din 25-26 martie obiectivele generale ale proiectului, iar Consiliul de saptamana trecuta s-a pronuntat asupra aspectelor legate de implementarea acestor obiective, urmand ca pana la sfarsitul anului fiecare stat membru sa vina cu un plan national de implementare. Presedintele Basescu a anuntat la intoarcerea domniei sale de la Brussel ca aceasta noua strategie este foarte buna pentru Romania si ca ni se potriveste ca o manusa. Nu stiu cum a inteles domnia sa acest lucru. Sau poate asta i-a explicat dl Orban (fratele mai destept), consilier prezidential “pe probleme Europene” . De fapt, Strategia UE 2020 este o palma adusa ideii Europei unite. Ea “imparte” UE-27 in cateva categorii, lasandu-i pe cei mai slabi sa se dezvolte asa cum pot, sau mai precis cum doresc ei, intre niste parametrii minimali, stabiliti de aceasta noua strategie.

Mai in detaliu, proiectul agendei “Europa 2020” are in vedere 3 mari formule de crestere economica in decada urmatoare:

1. crestere economica inteligenta (consolidarea cunoasterii, inovatie, educatie, societate digitala);
2. crestere economica durabila (cresterea eficientei in productie si a competitivitatii);
3. crestere economica inclusiva (participare sporita pe pietele muncii, dobandirea de noi abilitati profesionale si diminuarea saraciei).

Inbracat in cifre procentuale, lucrurile ar trebui sa stea cam asa:

• cresterea ratei de ocupare a populatiei (intre 20 si 64 de ani) de la 69% la 75%;
• mentinerea obiectivului de 3% din PIB alocat cercetarii si dezvoltarii;
• reducerea emisiilor de gaze de sera cu 20% (30% in anumite conditii), cresterea cu 20% a energiei produsa din surse regenerabile, cresterea cu 20% a eficientei energetice;
• reducerea ratei de abandon scolar la 10% si cresterea numarului absolventilor de invatamant tertiar de la 31% la 40%;
• reducerea cu 25% a numarului persoanelor care traiesc sub limita saraciei.

Cele 600 de pagini ale noii strategii sunt un exemplu foarte bun cum NU trebuie sa arate Europa, singurul alibi pe care-l pot acorda sefilor de stat care cred ca aceasta strategie va fi mai eficienta decat cea de la Lisbona este volumul imens de cifre care aburesc cititorul de la prima pagina si pana la ultima.

Concluzii:

Cred ca Romania nu si-a terminat perioada de tranzitie de la perioada comunista la perioada unei democratii liberale, cu o economie de piata. Romania nu are o economie de piata eficienta.

Majoritatea institutiilor statului de drept nu sunt inca functionale si exista deficientele din justitie, educatie si drepturile cetateanului.

Actuala configuratie politica nu da posibilitatea unei reforme serioase, care poate promova obiectivele necesare pentru a atinge putinul din ceea ce ni s-a trasat ca sarcina pentru 2020. Nici electoratul, nici societatea civila sau mass-media nu sunt gata de a se mobiliza pentru promovarea unui proiect national de dimensiunile necesare.

Cred ca Romania contemporana nu poate atinge aproape niciuna din cifrele care pe care le-am prezentat mai sus. In primul rand din cauza superficialitatii profesionale si politice ale liderilor politici romani de astazi si / sau cei care se prefigureaza in viitorul apropiat.

Pentru a sustine cele mentionate mai sus la capitolul concluzii tin sa amintesc ca saptamana trecuta Presedintele Basescu s-a intalnit cu Presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. Dupa sedinta dintre cei doi, dl Basescu a declarat care au fost subiectele discutiei cu convergentele si divergentele dintre ei. Presa si opinia publica au luat cunostinta de convergentele si divergentele dintre Presedintele Basescu cu dna Dragotescu, care a venit sa-si slujeasca patronul si nu sa dea dovada de civismul si profesionalismul necesar pentru a aduce publicului datele necesare. Nimic nu s-a schimbat in profesionalismul formatorilor de opinie intre 1990 si 2011, poate numai numele patronilor.

Bibliografie:

Consiliul European – 25/26 Martie 2010 Concluzii

GEA – Romania and the Europe 2020 Strategy

Euroactiv – Dr. Radu Serban, Europa 2020. Strategia Phoenix

Opiniile Politeia – Deficienţele politice ale proiectului European

Theophyle