joi

28 martie, 2024

23 august, 2021

România a ocupat în anul 2020 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de 65,3% din media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Pe următoarele locuri s-au situat Polonia (66,9%), Bulgaria (79,6%), Ungaria (80,2%), Lituania (81,8%), Cehia (83,8%).

Reamintim că, esenţială pentru această poziţionare a fost generalizarea cotei reduse de TVA la produse alimentare. Aplicarea cotei generale de taxare la mâncare determină plasarea pe primul loc a Danemarcei (128,9%). Aceasta este urmată de Luxemburg (126,7%), Austria (126%), Suedia (121,3%, de la numai 114% anul trecut !), Finlanda (117,6%) și Franța (116,6%).

Ca urmare a majorării accizdelor, la băuturi alcoolice și tutun, am urcat pe locul patru din coadă, cu 75,1% din media UE, peste Polonia (69,9%), Ungaria (69,4%) și Bulgaria (doar 60,8%). Topul european în materie este dominat de Irlanda (186,9%), Finlanda (158,0%), Suedia (136,1%) și Franța (132,6%).


La îmbrăcăminte și încălțăminte, încă mai prindem topul celor mai ieftine țări, cu un nivel al prețurilor măsurat de Eurostat a fi 83,7% din media UE. Peste țările vecine, Ungaria (76,7%) și Bulgaria (75,7%), ceea ce creează oportunități pentru cei care sunt localizați în apropierea granițelor (și avem destule orașe mari acolo), dar dezavantajează producția internă de profil.

Aceeași situație o regăsim în anul pandemiei (înaintea marilor liberalizări la utilități care au început deja), la costurile cu locuirea, situate la doar 42,7% din media UE, ceva mai scump decât în cazul polonezilor (38,4%) și bulgarilor (37,8%), dar încă mai bine față de Croația (44,5%), Lituania (45,1%) sau Ungaria (47,5%), pe care le-am depășit ca PIB/locuitor.

Precum și la transport, unde nivelul nostru relativ este de 60,4%, surprinzător peste cel din Cehia (55,9%), dar deloc surprinzător peste cel din Bulgaria (50,6%). La acest capitol, conduce detașat la nivelul UE Suedia (157,5%, în bună parte și de reținut, ca urmare a devalorizării monedei naționale), urmată la mare distanță de Irlanda (137,1%) și Finlanda (136,4%).


În fine, dintre principalele categorii de cheltuieli, merită subliniată poziția aparte și extrem de favorabilă pe care o ocupăm la costurile referitoare la comunicații, unde ne-am detașat în bine (doar 45,9%), alături de Polonia (48,0%, atenție să nu pierdem acest avantaj în regiune), la mare distanță de următoarea competitoare, Lituania (74,3%) și mult mai bine decât Bulgaria (79,7%).

În acest context, date fiind ponderile relativ mari în coșul de consum al românilor, atât pentru produsele alimentare cât și pentru băuturile alcoolice plus tutun, imaginea puterii de cumpărare pentru un cetățean care se apropie de o structura europeană a coşului de consum apare distorsionată față de media din cifrele oficiale.

De aceea, pe măsură ce avansăm pe calea convergenței europene, ar fi utilă urmărirea unui indice de prețuri și pe structura medie de consum la nivel european, spre care converge rapid. De altfel, indicele prețurilor la consumator va fi tot mai puternic influențat, odată cu creșterea nivelului veniturilor, de „europenizarea” obiceiurilor de consum.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: