Comisia Europeană a dat publicităţii miercuri o nouă ediţie a Tabloului de bord al Pieţei Unice, în care sunt semnalate performanțe nesatisfăcătoare înregistrare de România în ceea ce privește achizițiile publice.
Achizițiile publice reprezintă la nivelul UE peste 14% din PIB-ul comunitar, procedurile fiind reglementate astfel încât sectorul public să obțină cea mai bună valoare a banilor cheltuiți, cu respectarea principiilor de transparență a achiziției, tratament egal acordat competitorilor și nediscriminarea acestora.
Achiziții publice
Contextul european al performanțelor statelor UE în materia achizițiilor este descris de graficul de mai jos.
Cei șase indicatori luați în considerare sunt explicați în graficul de mai jos
Imaginea completă a modului în care cele 28 de state membre UE gestionează chestiunea achizițiilor publice este dată de harta de mai jos.
Dintre toți cei 6 indicatori care oferă imaginea calității procedurilor de achiziție publică, doi sunt foarte importanți: numărul de licitații la care participă un singur concurent și numărul licitațiilor unde nu se înscrie niciun participant.
Evoluția acestor doi indicatori în cazul României este dată de graficul de mai jos.
Comerțul cu bunuri și servicii și Investiții Străine Directe
Potrivit Tabloului de Bord, integrarea României în Piața unică a bunurilor este mult deasupra mediei europene în vreme ce integrarea în piața serviciilor este în media europeană.
De remarcat faptul că importurile de bunuri au înregistrat un salt important în anul 2014
În 2014, potrivit statisticii Comisiei Europene, ponderea intrărilor și ieșirilor de ISD provenite din UE a crescut ușor.
Contextul european este dat de graficul de mai jos.
Legislație europeană- transpunere și proceduri de infrigement
Conform Tabloului de bord, referitor la transpunerea legislaţiei Uniunii Europene, România a înregistrat un progres faţă de raportul precedent. Deficitul actual de transpunere a scăzut la 1,1% – de la 1,2%, la ultima raportare, însă se situează în continuare deasupra mediei europene.
Potrivit raportului, România are o rată de întârziere de 8,5 luni în preluarea directivelor în dreptul intern, situându-se sub media europeană (10,1 luni). În ceea ce priveşte calitatea transpunerii legislaţiei UE, deficitul de conformare a scăzut la 0,4% faţă de ultima raportare şi se află sub media UE de 0,7%.
În ceea ce privește numărul acţiunilor în curs privind Piaţa Unică, declanşate de către Comisia Europeană împotriva României (procedurile de infringement), numărul de dosare, 23, s-a redus cu o acţiune față de raportarea anterioară și este cu 3 sub media înregistrată la nivelul UE.
Sectorul problematic al României este cel de Mediu, unde Comisia a deschis 9 dosare împotriva României ( 39% din numărul total de acțiuni).
România are o durată medie de soluţionare a dosarelor de 26,5 luni. Față de ultima raportare, această durată medie a crescut cu 2,3 luni, însă este sub durata medie la nivelul UE- 30,7 luni.
Totodată, de la data aderării României la UE şi până la publicarea actualei ediţii a Tabloului de bord al Pieţei Unice, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu a pronunţat nicio hotărâre de condamnare a statului român pentru neîndeplinirea obligaţiilor care rezultă din tratatele UE.
În cadrul sistemului de informare al pieţei interne (IMI), România înregistrează, de asemenea, îmbunătăţiri pentru toţi cei 5 indicatori de performanţă.
Tabloul de bord al Pieţei Unice este un instrument de raportare care are în vedere performanţele statelor membre în domenii precum: transpunerea legislaţiei UE; acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru; EU Pilot – mecanismul prin care Comisia Europeană gestionează solicitările de informaţii premergătoare declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru; sistemul de informare al pieţei interne (IMI).
