Munca la negru s-a dezvoltat în anul 2010, în România, din cauza corupţiei din Inspecţia Muncii, dar şi pentru că atât salariaţii cât şi angajatorii preferau de multe ori să evite plata taxelor, se arată în raportul anual al Departamentului de Stat al SUA, publicat, vineri, pe pagina de internet a instituţiei.
”Legea prevede pedepse pentru munca fără contract de muncă. Angajatorii care folosesc munca ilegală pot fi pedepsiţi cu închisoarea sau amendaţi cu până la 100.000 lei. În timpul anului, aplicarea legii a fost slabă nu numai din cauza corupţiei din Inspecţia Muncii, dar şi pentru că atât angajatorii şi angajaţii ar putea beneficia de taxe mai mici dacă cei din urmă lucrează fără un contract de muncă sau primesc un salariu în plus, la negru”, se arată în raport.
Oficialii de la Washington avertizează că practica muncii fără forme legale va afecta pensiile angajaţilor şi capacitatea lor de a obţine credite.
”În practică, mulţi angajatori plătesc salarii suplimentare la negru, pentru a reduce povara fiscală atât pentru angajator cât şi pentru angajat. Cu toate acestea, această practică va afecta negativ pensiile angajaţilor în viitor şi capacitatea lor de a obţine credite bancare”, se precizează în raportul Departamentului de Stat al SUA, consultat de cursdeguvernare.ro.
Salariul minim nu oferă un nivel de trai decent
Departamentul de stat al SUA aminteşte şi de scăderea cu 25% a salariilor bugetarilor, aplicată de guvern din iulie 2010, în baza acordului cu FMI, şi subliniază că salariul minim pe economie nu oferă un nivel de trai decent angajatului şi familiei acestuia.
Oficialii de la Washington apreciază, totuşi, că Ministerul Muncii a impus, pe piaşa muncii din România, respectarea salariului minim brut pe economie, de 600 de lei pe lună.
”Salariul minim lunar nu a oferit un standard decent de trai angajatului şi familiei sale. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a impus cu succes aplicarea salariului minim”, menţionază americanii. Din anul 2011, salariul minim brut este de 670 de lei, în România.
În schimb, ”contractele rezultate din negocierile colective nu au fost aplicate constant”, mai notează Departamentul de Stat.
Totodată, oficialii americani au constatat că Ministerului Muncii îi lipseşte personalul instruit pentru stabilirea şi aplicarea standardelor de siguranţă în muncă.
”Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este responsabil pentru stabilirea şi aplicarea standardelor de siguranţă pentru majoritatea industriilor, dar i-a lipsit personalul instruit să facă aceasta în mod eficient. Angajatorii au ignorat, de multe ori, recomandările ministerului, care au fost puse în aplicare, de obicei, numai după un accident de muncă. Lucrătorii au dreptul de a refuza muncile periculoase, dar foarte rar este invocat acest drept în practică”, mai notează americanii în raportul anual.
Influenţă politică în instituţiile publice
Oficialii americani reţin în raport şi acuzele aduse de sindicate, referitoare la ”influenţele politice excesive” în instituţiile publice, care au inclus şi numiri de directori pe criterii politice.
”Legea permite sindicatelor să-şi desfăşoare activitatea fără interferenţe, iar guvernul a protejat acest drept, în practică. Cu toate acestea, sindicatele s-au plâns de influenţele politice excesive la locurile de muncă în instituţiile publice. Presupusele ingerinţe au inclus numirea directorilor pentru motive politice şi situaţii în care managerii cu legături politice primit informaţii preferenţiale cu privire la controalele inspectorilor de muncă, ce trebuia să fie inopinate”, se arată în raportul american.
De asemenea, raportul menţionează şi faptul că sindicatele au susţinut că obligativitatea depunerii listelor de potenţiali membri de sindicat, la care să aibă acces şi angajatorii, poate conduce la represalii ale angajatorilor asupra salariaţilor care vor să se sindicalizeze, ceea ce constituie piedici în calea formării sindicatelor.
”Confederaţia Internaţională a Sindicatelor a raportat că unele companii, inclusiv companii străine, au folosit tactici
ca propaganda antisindicate, intimidarea membrilor de sindicat, şi condiţionarea încheierii unui contract de muncă de neapartenenţa la un sindicat. Membrii de sindicat ai unei instituţii publice au informat sindicatul că managementul i-a ameninţat pentru a nu se alătura protestelor de stradă. Sindicatele au declarat că mulţi angajaţi din sectoarele public şi privat s-au temut să-şi promoveze litigiile în instanţă, de teamă să nu-şi piardă locurile de muncă”, mai consemnează raportul pe anul 2010 al Departamentului de Stat al SUA.
