România în Europactul fiscal: Dăianu, Dumitru, Dochia – despre cum ne va influenţa Tratatul

România se numără printre cele 25 de state care au adoptat luni noapte, la reuniunea informală a Consiliului European, Tratatul de disciplină fiscală. Tratatul va fi semnat oficial la începutul lunii martie, şi va intra în vigoare în momentul în care va fi ratificat de cel puţin 12 dintre ţările semnatare.

Dincolo de regulile care stabilesc constituirea bugetului fiecărui stat şi noua raportare a acestuia faţă de Comisia Europeană, cea mai importantă prevedere este, de departe, aşa numita „regulă de aur”: deficitul structural al ţării să nu depăşească 0,5% din PIB.

Care vor fi primele influenţe ale acestor reguli asupra politicii bugetare şi economice a României în perioada imediat următoare? Dar pe termen mediu şi lung? În ce sens pierde sau câştigă România prin această adeziune la Tratat?

Cursdeguvernare.ro i-a consultat pentru răspunsuri pe economiştii Aurelian Dochia, Daniel Dăianu şi Ionuţ Dumitru.

Ionuț Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Nu mai putem utiliza prea mult politica fiscală în stimularea economiei”

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că măsurile bugetare restrictive luate la Bruxelles vor avea efecte negative pe termen scurt și de-abia pe termen lung se vor vedea efectele pozitive.

”Efectele sunt pe termen mediu și lung. Efectele imediate sunt negative, pentru că marea majoritate a țărilor din Europa au deficite structurale mult peste 0,5% din PIB și trebuie să implementeze programe de austeritate, de reducere a deficitelor bugetare”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Ionuț Dumitru.

Economistul a explicat că impunerea unui deficit bugetar de 0,5% din PIB presupune, în cazul României, o constrângere bugetară mai puternică decât cea din anul 2011.

”În esență, România nu are nicio alternativă decât să facă parte din acest acord, dar în special pentru țările din Europa de Est constrângerile induse de acest pact fiscal vor fi destul de importante.

Numai dacă ne gândim la 0,5% deficit structural înseamnă o politică fiscală bugetară mult mai restrictivă decât în trecut. Faptul că ne disciplinează la nivelul politcii fiscale este un aspect pozitiv, dar politica fiscală n-o s-o mai putem utiliza prea mult în stimularea economiei”, a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, în ultimul ciclu economic, 2010-2011, deficitul structural mediu în România a fost de peste 3% din PIB. El și-a exprimat speranța ca țărilor cu datorie publică semnificativ mai mică de 60% din PIB, cum e cazul României, să li se permită să aibă deficit structural mai mare de 0,5%.

”Deficit structural de 0,5% din PIB înseamnă în esență un deficit efectiv apropiat de 0, pe un orizont lung de timp, care ar însemna practic – luând în calcul că dobânzile la datoria publică din România sunt de 1,7-1,8% din PIB, înseamnă că bugetul, înainte de plata dobânzilor la datoria publică, trebuie să fie pe surplus, ceea ce forțează reducerea datoriei publice.

Regula asta reduce pe termen mediu și lung datoria publică, ca procent din PIB, ceea ce e necesar pentru țările supraîndatorate, dar nu prea are sens pentru țările cu datorie publică foarte mică. Și de aceea este discuția ca pentru țările cu datorie publică mai mică să poată să aibă deficite mai mari de 0,5%”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu: Tratatul de disciplină bugetară este insuficient. Ce mai trebuie?

Profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, este de părere că tratatul de disciplină bugetară nu este suficient pentru redresarea economiei zonei euro, de care România depinde fundamental.

”Din păcate, accentul este pus strict pe disciplina bugetară, în condițiile în care dezechilibrele din interiorul zonei euro au fost provocate nu în mai puțină măsură de deficitele externe, deci împrumutarea excesivă a sectorului privat.

În cazul Spaniei, Irlandei, nu este vorba de bugetele publice care creează probleme zonei euro.

În nu puține situații datorii publice au crescut pentru că statul a fost obligat să preia datoriile băncilor, prin urmare diagnosticul trebuie să fie mult mai rotund”, a declarat Dăianu, pentru cursdeguvernare.ro.

Economistul consideră că mai trebuie luate măsuri pentru:

• .Combaterea dezechilibrelor din mediul privat. ”Disciplina bugetară este necesară, pentru că o uniune monetară are nevoie ca țărileembre să fie atente cu execuțiile bugetare, cu deficitele, datoria publică, dar nu mai puțin contează dezechiliberele create de sectorul privat, de comportamentul băncilor”.
• .Emiterea de euroobligațiuni. ”Remediul mai implică și un împrumutător de ultimă instanță pentru state – ai zice că este acest Mecanism de Stabilitate Financiară, dar trebuie să ai un buget federal al zonei euro, care să fie alimentat prin euroobligațiuni comune”.
• .Rezolvarea decalajelor de competitivitate. ”Trebuie să se accepte ideea transferurilor fiscale pentru un motiv foarte simplu: decalajele de competitivitate sunt foarte mari în zona euro și este o iluzie să crezi că prin disciplina bugetară rezolvi problemele de decalaje de competitivitate. Și reformele structurale iau ani de zile și, chiar dacă se vor aplica, nu poți să rezolvi decalaje de competitivitate, cum, de asemenea, nu poți să sincronizezi ciclurile economice, de afaceri din zona euro”.

În context, fostul eurodeputat liberal a atras atenția că statele din zona euro sunt supuse în mod diferențiat la șocuri economice.

”Țările de acolo se confruntă cu șocuri asimetrice – unele țări pot să aibă, altele pot să nu aibă probleme. Cu un șoc puternic, o economie se poate duce la un deficit bugetar de 3,3%. Aplici automat sancțiuni și îi complici situația economică?”, spune economistul.

În privința programelor de austeritate, profesorul Dăianu se teme că acestea ar putea avea efecte foarte periculoase dacă sunt generalizate.

”Generalizarea unor programe de austeritate creează efecte perverse, e foarte periculoasă. Eu cred că ar trebui ca țările care au spațiu fiscal – Germania și altele – să fie de acord să sprijine prin măsurile lor de politică economică cererea agregată la nivelul zonei euro, pentru a ajuta țările care sunt prinse în menghina programelor de austeritate. Așa ar fi rațional. Din păcate, Berlinul, Finlanda pedalează foarte mult doar pe disciplina bugetară, ei nu înțeleg că programele de austeritate nu rezolvă decalajele de competitivitate și vor menține tensiunile din zona euro”, a explicat Daniel Dăianu.

În privința României, ”Avantajele vor apărea pentru România dacă zona euro va funcționa bine, dar zona euro nu funcționează bine”, a mai susținut fostul ministru de Finanțe.

Aurelian Dochia: „Piețele se mișcă mai repede decât deciziile liderilor europeni”

Economistul Aurelian Dochia susține că tratatul semnat la Bruxelles are ca rol doar să dea semnale pozitive piețelor financiare, care să asigre, la rândul lor, finanțarea statelor în dificultate, însă înțelegerea liderilor europeni nu este suficientă.

”Nu cred că se poate da un fel de orizont de timp pentru efectele beneficie ale acestui tratat, pentru că tratatul nu are în vedere efecte vizuale la nivelul țărilor, ci urmărește în primul rând să dea semnale pozitive piețelor, pentru continuarea finanțării unor țări în dificultate. Oricum, tratatul, în imediat, nu are un impact pentru nimeni, ideea este să se dea încredere piețelor că lucrurile sunt pe cale de rezolvare”, a declarat Dochia, pentru cursdeguvernare.ro.

El consideră că singurele metode imediate eficiente sunt liniile de creditare acordate de Banca Centrală Europeană și emisiunile de eurobonduri ale BCE.

”Tratatul nu este suficient, iar lucrurile în piață se mișcă mai repede decât pot liderii europeni să ia decizii. Din păcate, asta se întâmplă de peste un an de zile. Singura metodă eficientă de gestiune a acestei crize este prin Banca Centrală Europeană. Celelalte măsuri, precum construcția asta și disciplina, sunt lucruri care își vor face simțite efectele pe termen lung”, a conchis Aurelian Dochia.