Obligaţiunile guvernamentale ale României sunt introduse, de joi, în indicele global al JP Morgan pentru piețele emergente recomandate investițiilor, ceea ce va ajuta la menţinerea costurilor de împrumut ale țării la un nivel minim record, transmite Reuters.
România este al doilea stat din estul emergent al Uniunii Europene, după Polonia, care se va alătura celor 13 țări incluse în „GBI-EM Global Diversified 15 percent cap index”, unde sunt și obligațiunile guvernamentale în monedă locală din Turcia, Brazilia, Malaezia și Rusia.
Titlurile de stat emise de România vor avea inițial o pondere de 1,65%, a anunțat JP Morgan.
Anunțul potrivit căruia JP Morgan va include România, al doilea cel mai sărac stat din UE, în acest indice a majorat în ultimele săptămâni cererea pentru obligațiunile guvernamentale în lei și a sprijinit moneda, scrie Reuters, citată de AGERPRES.
Decizia JP Morgan vine după ce, în luna mai a acestui an, agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a îmbunătățit ratingul atribuit României, la „BBB minus” de la „BB plus”, pe fondul creșterii economice și al menținerii disciplinei fiscale din partea Guvernului.
„BBB minus” este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiții.
Standard & Poor’s era singura mare agenție de rating care menținea România în categoria ”junk” (nerecomandată pentru investiții), în condițiile în care Fitch și Moody’s au plasat-o încă de anul trecut în rândul statelor cu risc scăzut pentru investiții.
„Impactul deciziei JP Morgan asupra pieței este redus acum dar alăturarea la acest club ar trebuie să fie benefică pentru economie pe termen lung”, a explicat pentru Reuters un dealer de la București.
Anul acesta, randamentul obligațiunilor guvernamentale a scăzut semnificativ, datorită lichidității solide și a inflației scăzute persistente, care a reaprins așteptările ca Banca Naţională a României să reducă în continuare rata dobânzii.
Din luna mai, randamentul bondurilor guvernamentale cu scadența în 2021 a scăzut cu 80 puncte de bază.
„A avut un impact temporar asupra pieței de obligațiuni și a celei valutare în urma recentelor intrări de capital din afară. Această evoluție vine într-un moment în care randamentul obligațiunilor guvernamentale a scăzut de la începutul anului, beneficiind de includerea României într-o serie de indici globali, de indicatorii macro decenți și de apetitul investitorilor”, a declarat pentru Reuters Radu Crăciun, economist șef al BCR.
Ajutată de două acorduri succesive cu UE și FMI încheiate din 2009 și de politicile de austeritate introduse după criza din același an, România a ieșit lent din recesiune înregistrând una din cele mai ridicate rate de creștere din regiune, estimările pentru acest an indicând un avans al PIB-ului de 3%.
Dar temerile privind disciplina fiscală au sporit înaintea alegerilor, unde se vor înfrunta probabil premierul de stânga Victor Ponta cu liderul opoziției de centru, Klaus Iohannis.
Fondul Monetar Internațional a amânat până în noiembrie a treia evaluare a acordului stand by de tip preventiv încheiat cu România.
„Pe ansamblu, România a reușit să obțină finanțare din ce în ce mai ieftină, Ministerul de Finanțe a constituit un capital tampon confortabil. Totuși, nu este garantată continuarea acestei tendințe și, de fapt, ne așteptăm la o inversare”, a apreciat Radu Crăciun, în materialul preluat de AGERPRES.
