fbpx

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

România după 5 ani de la căderea Lehman Brothers

de Aura Socol 16.9.2013

Se implinesc 5 ani de la marea prabusire. Nimeni nu ar fi crezut atunci ca o institutie precum Lehman Brothers va cadea si mai ales ca va aceasta cadere va declansa in lant o noua criza financiara mondiala. Dupa 5 ani, recuperarea economiei mondiale este inca discutabila.

Si asimetrica, revenirea economiei mondiale se face in trei viteze: economiile emergente cresc repede (China, India Brazilia), in SUA in ciuda masurilor puternic expansioniste asteptarile nu depasesc o crestere in jur de 2%, in vreme ce Europa pare sa nu-si mai revina. Anul acesta se asteapta scadere economica, cu o Germanie care va creste cu numai 0,6%. Ba mai mult, se vorbeste chiar despre un nou val al crizei, de o amplitudine cel putin la fel de mare precum cea din 2008.

Cum a fost afectata Romania de criza internationala

Efectele de contagiune dinspre SUA spre Europa s-au extins mai repede decat s-ar fi crezut, curand criza ajungand sa afecteze profund si Romania. Spun profund pentru ca nu e usor sa treci de la o crestere de 7,3% la o cadere de -7% in cateva luni. Din pacate, in opinia mea caderea a fost atat de abrupta cu consecintele ce au decurs de aici in mare parte din cauza politicilor economice imprudente in perioada pre-criza.

Ma refer in special la managementul finantelor publice romanesti, la politica fiscala care in loc sa constituie principalul instrument macroeconomic de iesire/stimulare din criza, avea sa se transforme in pricipala cauza a aprofundarii ei.

De ce. Inainte de declansarea crizei, pe fondul optimismului politic exuberant (e adevarat, justificat in mare masura de cresterea economica) autoritatile s-au angajat la efectuarea unor cheltuieli permanente (crestere salarii, pensii, subventii, beneficii sociale) pe baza unor venituri temporare, volatile. Iar cresterea cheltuielilor a fost consistenta. Odata cu cadereaa dramatica a PIB ului, s-au prabusit si veniturile la buget (ma refer la cele senzitive la miscarile PIB ului, veniturile ciclice, anterior consistente si numite mai sus temporare).

Romania s-a trezit peste noapte cu un gap substantial in deficitul bugetar. Fara masuri imediate, Romania ar fi putut intra in criza cu un deficit bugetar de nici mai mult nici mai putin 11-12%.

A urmat momentul FMI (2009). In contextul descris, un acord cu FMI+BM+CE era inevitabil. Pachetul financiar extern a reprezintat o marja semnificativa de credibilitate, concretizata in plati cu dobanzile mai mici, deficite bugetare mai mici, datorie publica scazuta, necesar brut de finantare redus, scdentele imprumutilor mult mai indepartate ceea ce a redus riscul de intrare in criza de lichiditate, etc.

Simularile arata ca fara un acord cu institutile internationale Romania ar fi platit mai mult pentru dobanzi cu circa 3% pe an, deficitul bugetar ar fi ajuns sa fie aproape dublu in anul 2012, datoria publica ar fi depasit nivelul de 45% in acelasi an, in vreme de necesarul brut de finantare al Romaniei ar fi fost mai mare in medie cu 7% pe an.

Un moment de maxima incarcatura economica, dar si sociala si emotionala a fost cel al pachetului de masuri de ajustare fiscala in 2010. Pachetul negociat era mai amplu, insa masurile cu impact emotional cel mai mare au vizat taierile de salarii cu 25%, reducerea beneficiilor sociale, cu exceptia pensiilor, cu 15% si cresterea TVA de la 19% la 24%. Din pacate, masurile, desi dure au fost necesare.

Fara masuri de consolidare fiscala, Romania ar fi intrat in criza cu deficite de doua cifre extrem de nocive pentru evolutia ulterioara a economiei Romaniei.

Aici as vrea insa sa subliniez doua aspecte. Primul este acela ca ajustarea fiscala avea alternativa. Putea fi una de natura calitativa, nu cantitativa. O ajustare calitativa ar fi presupus ajustare prin reforme structurale/ diminuare evaziune fiscala/ reducerea risipei/restructurare companii de stat/reducere arierare/ imbunatatire performante intreprinderi sector public etc.

Ajustarea de tip cantitativ s-a facu in mod contabil, prin taiere de cheltuieli si, mai grav, prin crestere a datoriei. In perioada 2009-2011 Romania a inregistrat cel mai mare ritm de crestere a datoriei guvernamentale din zona.

Al doilea aspect se refera la amploarea/duritatea/impactul acestui program. Programul de ajustare fiscala in Romania a fost atat de dur pentru ca am fost atat de iresponsabili in perioada ex-ante crizei. Daca Romania s-ar fi ghidat atunci dupa indicatorul deficit bugetar structural, atunci imaginea ar fi fost clara, corecta, adevarata vis a vis de finantele publice romanesti.

Am fi stiut atunci ca avem deficite bugetare care in realitate mai aveau putin si ajungeau la doua cifre, nu un deficit de sub 3% (deci oficial confortabil) calculat in viziunea clasic-contabila. Romania a ajuns sa intre in criza cu un deficit bugetar ascuns semnificativ, peste care (atentie) se suprapunea un deficit de cont curent considerabil ! inainte de criza Romania a atins un varf de maxim a deficitului de cont curent de 13% (in 2007).

Daca Romania ar fi luat in considerare impactul deficitului de cont curent asupra deficitului bugetar (ceea ce astazi FMI si Comisia Europeana numeste Deficit bugetar structural corectat cu absorbtia) atunci ar fi vazut ca deficitul bugetar structural care urma sa ia in considerare si deviatia contului curent de la nivelul sau sustenabil (CAAB) era si mai mare decat deficitul structural clasic (CAB). Am estimat pentru Romania ambii indicatori, rezultatele le vedeti in tabelul de mai jos.

Cifrele arata ca daca Romania ar fi fost prudenta si ar fi luat in considerare semnalele date de economie, atunci nu fi avut nevoie de o ajustare fiscala mult mai restransa, corectia dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai putin dura decat cea inregistrata in ultimii ani, recesiunea in Romania nu ar fi fost atat de pronuntata, se putea probabil evita intrarea Romaniei in criza de lichiditate din Trezorerie in primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spatiu fiscal pentru relansare economica, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ş.a.m.d.

Cu alte cuvinte, daca politicile macroeconomice ar fi fost concentrate mai mult pe impiedicarea adancirii dezechilibrului din contul curent la pachet cu cheltuieli bugetare prudente, atunci mediul macroeconomic ar fi fost mult mai stabil, am fi putut chiar evita masurile drastice luate in 2010.

A urmat momentul Tratat fiscal, 2012. Cand Romania si-a asumat oficial sa se ghideze in deciziile sale dupa indicatorul sold bugetar structural… mai bine mai tarziu decat niciodata…

2013. Cum stam in momentul de fata. In urma acordului cu FMI, Romania a reusit sa intre pe crestere pozitiva incepand cu 2011, finantele publice s-au consolidat (anul acesta am iesit si din procedura de deficit excesiv), cursul e stabil, dezechilibrul din contul curent pare inlaturat (ramane de vazut daca sustenabil sau nu), rezervele BNR sunt considerabile (acopera aproape 9 luni de importuri), trezoreria are un buffer ce poate acoperi 4 luni nevoia de finantare.

Golul de finantare externa evaluat in 2009 la 20 mld euro s-a inchis, motiv pentru in prezent Romania negociaza pentru un nou acord cu FMI, de data asta de tip preventiv. Pare ca suntem pe drumul cel bun. Tinta de a avea stabilitate macroeconomica e indeplinita. Ramane insa un mare gol. Reformele structurale. Care vor avea rolul de a debloca potentialul de crestere a Romaniei, si a-si face simtita prezenta in buzunarele/traiul romanilor. Si de plasa de siguranta in contextul unul nou val al crizei.

***
Aura Socol este Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene.
In prezent Consilier- Conducere Autoritatea de Supraveghere Financiara.
A lucrat si in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice.
A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Probleme și cu vaccinul Johnson & Johnson: se amână lansarea în Europa după raportarea de tromboze îm SUA

Iulian Soare

Grupul Johnson&Johnson a anunțat marți că amână lansarea vaccinului său anti-Covid în Europa, după raportarea unor cazuri rare de cheaguri de sânge în SUA. Compania… Mai mult

Stiri

Valeriu Gheorghiţă: Peste 2,3 milioane de persoane vaccinate. Johnson&Johnson va fi administrat după ce apare decizia EMA

Vladimir Ionescu

Peste 2,3 milioane de persoane au fost vaccinate anti-Covid în România, cu cel puțin o doză, iar alte 505.000 de persoane se află pe lista… Mai mult

Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euro

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult