Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

România după 25 de ani (IV) / Evoluția veniturilor reale: de la economia socialistă, la societatea capitalistă

de Marin Pana 15.12.2014

La scurt timp după Revoluția din1989, Comisia Națională pentru Statistică, cum se numea atunci INS, scotea un breviar în care prezenta principalii indicatori economici ai României în varianta lor necosmetizată pentru plenarele de partid.

Câteva evoluții merită menționate, pentru a înțelege mai bine ce a declanșat revolta populară și care era, de fapt, starea economiei.

Cel mai important indicator, din această perspectivă a fost salariul real ( suma nominală încasată de un salariat ajustată cu creșterea prețurilor ). Se poate observa cum punctul cel mai de jos al puterii de cumpărare a românilor în deceniul 1981 – 1990 a fost atins în 1988, exact atunci când se atingea și nivelul maxim al PIB-ului din perioada socialistă.

Altfel spus, efortul de achitare a datoriei externe și privațiunile  induse de limitarea consumului intern pentru a livra cât mai multă marfă la export s-au suprapus cu reducerea nivelului de trai. Iar asta după ce ”oamenii muncii” se obișnuiseră cu indexări salariale de ordinul a zeci de procente pe cincinal și cu stabilitatea prețurilor după anul 1965.

Majorarea salariilor din anul 1990 nu a făcut altceva decât să readucă puterea de cumpărare la nivelul anului 1980, după un deceniu de politică de austeritate impusă pentru plata forțată a datoriei externe contractate masiv în urma acordului cu FMI din iunie 1981. De remarcat numărul de salariați care au contribuit la această plată, cu circa 70% mai mulți decât în prezent.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Surprinzător dacă privim lucrurile prin prisma cifrelor actuale, care se învârt în jurul a 4,7 milioane salariați și circa 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate, în 1989 se depășise pragul de opt milioane de salariați, dintre care 80% erau muncitori. Pe parcursul deceniului al nouălea al secolului trecut, un român din trei era salariat.

În prezent, un român din patru figurează ca salariat în țară, ceea ce înseamnă că al patrulea a plecat să lucreze în străinătate, din lipsa locurilor de muncă și/sau a unei plăți care să permită un trai decent pentru familia celui angajat. Rezultatul a fost pierderea unei importante surse la bugetul de stat, care explică veniturile situate undeva la trei sferturi din media europeană.

În contrapartidă, prin sumele trimise în țară, ”căpșunarii” au devenit cel mai important investitor ”străin” din România, au finanțat deficitul de cont curent și au susținut indirect cursul de schimb al leului în raport cu principalele valute străine. Cât îi privește pe cei rămași în țară, structura veniturilor din 2013 este remarcabil de apropiată de cea din 1990 ( v. tabelul).

Datele prezentate de INS arată că ponderea veniturilor salariale în totalul veniturilor s-a menținut la peste 55% în tot intervalul 1980 – 1989, în timp ce veniturile sociale au fost mai reduse ca pondere în perioada socialistă decât în prezent.

Sunt elemente care ar trebui luate în calcul și la calibrarea politicilor de sprijin social derulate curent, în sensul că cea mai bună protecție socială este asigurată de crearea de locuri de muncă, nu de indexarea  beneficiilor oferite de la buget.

Foarte interesant, autoconsumul din surse agricole proprii s-a menținut aproape de 20%, ceea ce arată eșecul de trecere a acestui sector productiv spre economia de piață dezvoltată.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În fine, trebuie amintit raportul dintre pensie și salariu :

La circa 2,2 milioane pensionari față de 8 milioane de salariați, acest raport a plecat de la cunoscutul 43,3% ( dar aplicat la salariul net nu la cel brut) și a urcat lent spre 46,3% în 1989.

Acum, la un număr aproximativ egal de salariați și pensionari ( cam 5,4 milioane în ambele cazuri, dintre care câteva zeci de mii se încadrează în ambele categorii), raportul dintre pensia medie și salariul mediu se apropie de 50%. Iar asta în condițiile în care, atunci, cam 70% dintre pensionari îndeplineau și condițiile legale de vârstă și pe cele de vechime iar acum mai puțin de 40% dintre pensionari se încadrează  în această categorie.

Pentru a încheia rotund această prezentare, vă arătăm și care a fost evoluția pensiei medii reale în perioada 1985 – 1990.

Se poate observa cum reducerea veniturilor în termeni reali la cei care erau susținuți prin sistemul asigurărilor de stat a fost mai mare decât cea a persoanelor aflate în activitate și din banii cărora funcționa plata pensiilor. Adică exact pe dos decât s-a procedat ulterior, în 2010.

În fine, situația veniturilor reale începuse să se redreseze în 1989. Ce ar fi urmat în 1990 și în ce proiecte, salarii sau prestații sociale ar fi cheltuit Ceaușescu sumele de ordinul a două-trei miliarde dolari ( dolari de atunci valorau cam dublu în termeni de putere de cumpărare față de cei din prezent) care nu mai trebuiau folosite anual la plata datoriei externe, nu vom mai avea ocazia să aflăm.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2014

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    15.12.2014, 7:21 pm

    Degeaba avea RSR rezerve valutare in 1990 . Industria era total necompetitiva si grav dezaxata in favoarea industriei grele . CUG , IMGB , mega combinate siderurgice , platforme enorme pentru chimie . Numitorul comun , produse depasite tehnologic pe plan international , slaba (sau proasta) calitate , accentul pe cantitate si nu calitate (care nu era posibil de obtinut cu metoda promovarii in munca pe baza de pcr. pile cunostinte relatii . )
    In schimb industria usoara , alimentara , de bunuri de consum erau daca nu de subzistenta , cu slabe capacitati de export pe termen lung . Si asta a fost evident doarece erau liste pentru un televizor color , masina de spalat automata sau autoturism (marfuri care nu au fost exportate masiv) . Covor de calitate doar cu pile , pantofi (rebut la export) cu ajutorul cunostintelor . Ceausescu daca mai statea la putere (el si colegii lui de decizii) topea toata valuta incasata pe noul canal Bucuresti -Dunare, dezvoltarea CUG existente (masinile unelte performante erau din import si pe valuta) . Atit . Cu canalul crea locuri de munca (cum vor si azi anumiti politicieni “elite” ) dar evident sistemul era in colaps total ca nu reauseau sa hraneasca , imbrace intreaga populatie . Iar caldura ar fi ramas la fel . Pe cote (ca si hrana) si ore de functionare. Un “the end” anuntat/garantat/definitiv al sistemului .

Lăsați un comentariu


Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Focare de difterie la granița cu România – boala eradicată acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult

Stiri

Un medicament nou ajunge în România, pe lista compensatelor, la 4 ani de la lansare. Apel al industriei farma

Vladimir Ionescu

În urma publicării raportului IQVIA „Evaluarea inovațiilor terapeutice centrate pe pacient”, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) se alătură eforturilor Federației Europene a… Mai mult

Europa

Prima fabrică Tesla din Europa se construiește în Germania

Iulian Soare

Prima fabrică Tesla din Europa va fi construită lângă Berlin, a anunțat pe Twitter Elon Musk, care a justificat alegerea locației pe baza ”tradiției în… Mai mult