fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

România după 25 de ani (IV) / Evoluția veniturilor reale: de la economia socialistă, la societatea capitalistă

de Marin Pana 15.12.2014

La scurt timp după Revoluția din1989, Comisia Națională pentru Statistică, cum se numea atunci INS, scotea un breviar în care prezenta principalii indicatori economici ai României în varianta lor necosmetizată pentru plenarele de partid.

Câteva evoluții merită menționate, pentru a înțelege mai bine ce a declanșat revolta populară și care era, de fapt, starea economiei.

Cel mai important indicator, din această perspectivă a fost salariul real ( suma nominală încasată de un salariat ajustată cu creșterea prețurilor ). Se poate observa cum punctul cel mai de jos al puterii de cumpărare a românilor în deceniul 1981 – 1990 a fost atins în 1988, exact atunci când se atingea și nivelul maxim al PIB-ului din perioada socialistă.

Altfel spus, efortul de achitare a datoriei externe și privațiunile  induse de limitarea consumului intern pentru a livra cât mai multă marfă la export s-au suprapus cu reducerea nivelului de trai. Iar asta după ce ”oamenii muncii” se obișnuiseră cu indexări salariale de ordinul a zeci de procente pe cincinal și cu stabilitatea prețurilor după anul 1965.

Majorarea salariilor din anul 1990 nu a făcut altceva decât să readucă puterea de cumpărare la nivelul anului 1980, după un deceniu de politică de austeritate impusă pentru plata forțată a datoriei externe contractate masiv în urma acordului cu FMI din iunie 1981. De remarcat numărul de salariați care au contribuit la această plată, cu circa 70% mai mulți decât în prezent.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Surprinzător dacă privim lucrurile prin prisma cifrelor actuale, care se învârt în jurul a 4,7 milioane salariați și circa 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate, în 1989 se depășise pragul de opt milioane de salariați, dintre care 80% erau muncitori. Pe parcursul deceniului al nouălea al secolului trecut, un român din trei era salariat.

În prezent, un român din patru figurează ca salariat în țară, ceea ce înseamnă că al patrulea a plecat să lucreze în străinătate, din lipsa locurilor de muncă și/sau a unei plăți care să permită un trai decent pentru familia celui angajat. Rezultatul a fost pierderea unei importante surse la bugetul de stat, care explică veniturile situate undeva la trei sferturi din media europeană.

În contrapartidă, prin sumele trimise în țară, ”căpșunarii” au devenit cel mai important investitor ”străin” din România, au finanțat deficitul de cont curent și au susținut indirect cursul de schimb al leului în raport cu principalele valute străine. Cât îi privește pe cei rămași în țară, structura veniturilor din 2013 este remarcabil de apropiată de cea din 1990 ( v. tabelul).

Datele prezentate de INS arată că ponderea veniturilor salariale în totalul veniturilor s-a menținut la peste 55% în tot intervalul 1980 – 1989, în timp ce veniturile sociale au fost mai reduse ca pondere în perioada socialistă decât în prezent.

Sunt elemente care ar trebui luate în calcul și la calibrarea politicilor de sprijin social derulate curent, în sensul că cea mai bună protecție socială este asigurată de crearea de locuri de muncă, nu de indexarea  beneficiilor oferite de la buget.

Foarte interesant, autoconsumul din surse agricole proprii s-a menținut aproape de 20%, ceea ce arată eșecul de trecere a acestui sector productiv spre economia de piață dezvoltată.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În fine, trebuie amintit raportul dintre pensie și salariu :

La circa 2,2 milioane pensionari față de 8 milioane de salariați, acest raport a plecat de la cunoscutul 43,3% ( dar aplicat la salariul net nu la cel brut) și a urcat lent spre 46,3% în 1989.

Acum, la un număr aproximativ egal de salariați și pensionari ( cam 5,4 milioane în ambele cazuri, dintre care câteva zeci de mii se încadrează în ambele categorii), raportul dintre pensia medie și salariul mediu se apropie de 50%. Iar asta în condițiile în care, atunci, cam 70% dintre pensionari îndeplineau și condițiile legale de vârstă și pe cele de vechime iar acum mai puțin de 40% dintre pensionari se încadrează  în această categorie.

Pentru a încheia rotund această prezentare, vă arătăm și care a fost evoluția pensiei medii reale în perioada 1985 – 1990.

Se poate observa cum reducerea veniturilor în termeni reali la cei care erau susținuți prin sistemul asigurărilor de stat a fost mai mare decât cea a persoanelor aflate în activitate și din banii cărora funcționa plata pensiilor. Adică exact pe dos decât s-a procedat ulterior, în 2010.

În fine, situația veniturilor reale începuse să se redreseze în 1989. Ce ar fi urmat în 1990 și în ce proiecte, salarii sau prestații sociale ar fi cheltuit Ceaușescu sumele de ordinul a două-trei miliarde dolari ( dolari de atunci valorau cam dublu în termeni de putere de cumpărare față de cei din prezent) care nu mai trebuiau folosite anual la plata datoriei externe, nu vom mai avea ocazia să aflăm.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2014

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    15.12.2014, 7:21 pm

    Degeaba avea RSR rezerve valutare in 1990 . Industria era total necompetitiva si grav dezaxata in favoarea industriei grele . CUG , IMGB , mega combinate siderurgice , platforme enorme pentru chimie . Numitorul comun , produse depasite tehnologic pe plan international , slaba (sau proasta) calitate , accentul pe cantitate si nu calitate (care nu era posibil de obtinut cu metoda promovarii in munca pe baza de pcr. pile cunostinte relatii . )
    In schimb industria usoara , alimentara , de bunuri de consum erau daca nu de subzistenta , cu slabe capacitati de export pe termen lung . Si asta a fost evident doarece erau liste pentru un televizor color , masina de spalat automata sau autoturism (marfuri care nu au fost exportate masiv) . Covor de calitate doar cu pile , pantofi (rebut la export) cu ajutorul cunostintelor . Ceausescu daca mai statea la putere (el si colegii lui de decizii) topea toata valuta incasata pe noul canal Bucuresti -Dunare, dezvoltarea CUG existente (masinile unelte performante erau din import si pe valuta) . Atit . Cu canalul crea locuri de munca (cum vor si azi anumiti politicieni “elite” ) dar evident sistemul era in colaps total ca nu reauseau sa hraneasca , imbrace intreaga populatie . Iar caldura ar fi ramas la fel . Pe cote (ca si hrana) si ore de functionare. Un “the end” anuntat/garantat/definitiv al sistemului .

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a avizat 35 de proiecte depuse primării în Programul Termoficare

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, până în prezent, 35 de avize pentru proiecte depuse în cadrul Programului Termoficare, cu o… Mai mult

Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 94 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult