Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

România după 25 de ani (I) / Evoluția reală a PIB: Creșterea economică și deceniul pierdut

de Marin Pana 2.12.2014

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

60 de miliarde de dolari – maximul atins în socialism

Înaintea schimbării de regim, România a atins nivelul maxim de dezvoltare cuantificat la nivelul PIB în anul 1988, atunci când a depășit cu puțin pragul de 60 miliarde dolari. Atunci s-a produs renunțarea la clauza națiunii celei mai favorizate pe care o aveam încă în relația cu SUA, după care a venit anunțul din primăvara lui 1989 privind achitarea integrală a datoriei externe.

Din păcate, forțarea plăților către exterior și lipsa investițiilor în tehnologii performante extenuase economia. A urmat declinul, încă înainte de prăbușirea regimului Ceaușescu, pentru ca în 1990 să mai obținem doar două treimi din valoarea de maxim a PIB-ului socialist. Valorile curente în lei nu mai erau deja relevante, din cauza hiperinflației. Pe lângă neajunsurile inerente, aceasta a permis ajustarea rapidă a raporturilor dintre prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor.

Scăderea producției, destructurarea sistemului comercial CAER al țărilor socialiste și pierderea piețelor de desfacere, simultan cu liberalizarea prețurilor și a cursului de schimb ne-a adus peste numai alți doi ani la situația catastrofală de a coborî la mai puțin de o treime din rezultatul exprimat în dolari din 1988. A urmat o revenire sinuoasă, marcată la finalul deceniului de criza mondială și de creșterea economică negativă.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Bazele pe care s-a încercat avansul producției în perioada 1992 – 1996 s-au dovedit a fi șubrede iar în intervalul 1997 – 1999 ne-am confruntat cu mari probleme macroeconomice, statul român fiind la un pas de încetarea de plăți. Reluarea creșterii economice s-a produs de-abia din anul 2000 încoace, avansul fiind continuu până în 2008, anul în care PIB a atins cea mai mare valoare istorică în temeni reali.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Evoluția reală a Produsului Intern Brut. Deceniul pierdut

Privită în termeni reali, scăderea economică de la începutul anilor 90 apare mult atenuată. Reculul maxim, înregistrat în anul 1992, a fost de 25%. Problema este că am pierdut cam un deceniu de dezvoltare, așa încât am revenit la performanța din anul 1991 de-abia în anul 2000. De-abia de acolo, după mutarea accentului pe sectorul privat și reformarea sistemului de impozitare al firmelor a început realmente creșterea economică.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

După un sfert de secol de la schimbarea de regim din 1989, România se află pe punctul de a relua creșterea economică de acolo unde ajunsese în 2008, odată cu recuperarea aproape integrală a declinului din anii 2009 – 2010.

De data aceasta, toți indicatorii macroeconomici se prezintă în conformitate cu cerințele impuse prin tratatul de la Maastricht, cu o inflație stabilizată și cu un curs de schimb excepțional de stabil.

Întrebarea este dacă vom reuși să atingem și să menținem pe o durată medie (cinci ani) un ritm de creștere care să ne permită apropierea de media UE în materie de PIB/locuitor cu mai mult de două procente anual. Asta pentru a trece pragul recomandabil de 60% din această medie și a putea adera la moneda unică europeană dintr-o poziție acceptabilă.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2014

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    2.12.2014, 10:02 pm

    In 5 ani poate trecem limita datoriei publice la peste 60%PIB si asta ar fi o groasa problema in adoptarea euro . Ar fi si primul caz in UE cind o tara a facut datorii enorme fara sa se vada ceva in economie , infrastructura . Mult mai grava decit oricare alt obiectiv , medie UE .

  2. cezar
    3.3.2017, 3:05 pm

    cresterea de peste 2 0ri a pib-ului de la nivelul anului 2014 fata de anul 1989, 151,9 mld euro fata de 60 mld euro an 1988,nu se regaseste nici pe departe in nivelul de trai al romanilor.Statul Romania procedeaza precum tiganii:palat proprietate a familiei tiganesti cu 2-3 etaje , 18 camere , 6 bai, etc,iar tiganii dorm la cort in curte, mergand la wc in fundul curtii.Nu cumva in dorinta arzatoare de a fi pe placul occidentalilor in cei 27 ani trecuti de la revolutie, au fost permise in Romania toate excrocheriile posibile , majoritatea facute de straini dupa reteta colonizarii statelor sud-americane?

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult