Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

de Razvan Diaconu , 18.6.2019

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba de plata taxelor și a impozitelor – adică cea mai ineficientă și netransparentă modalitate. 

Românul este trimis cu portofelul la ghișeu, ținut la coadă sau, dacă a împrumutat comportamentul unui britanic, belgian sau nordic și a îndrăznit să folosească internetul, e pus să dovedească plata făcută online către Trezoreria statului.

Pentru aproape orice taxă, impozit, tarif, romanii sunt nevoiți să ajungă în fața unui ghișeu sau a unei imprimante pentru a face dovada fizică a plății online. Fie lipsesc mecanismele de plată, fie informația despre obligațiile la zi.

Nici acum nu există o infrastructură unitară, o interconectare a bazelor de date ce aparțin instituțiilor statului astfel încat contribuabilul să nu mai umble cu dosarul doldora de printuri pe la ușile funcționarilor. Miliarde de euro s-au cheltuit pe diferite programe IT care să facă viața contribuabilului mai ușoară, însă multe dintre ele nu sunt funcționale.

Cel mai elocvent exemplu este ANAF. Cel care a emigrat în Marea Britanie sau în Belgia, își amintește că există „ghișeu” doar cand se gandește la țara sa. Plătește totul online, de la taxe și impozite, pană la mesele de pranz sau serviciile after school ale gradinițelor și școlilor de stat.

Administrația publică, în umbra digitalizării

În acest moment, la nivel național, există Ghișeul.ro, singurul sistem prin care se pot face plăți directe către administrația publică centrala sau locală. Prin intermediul său, orice persoană fizică sau fizică autorizată își poate plăti online taxele și impozitele locale, fiscale, amenzi de circulație sau alte taxe nefiscale precum cele de timbru. Teoretic, Ghișeul.ro ne scapă de ghișeul fizic.

Practic, regula se aplica doar la nivel local. Sunt sute de instituții înrolate din marile orașe pană la localități precum Băicoi, Bolintin Vale sau Garoafa, județul Vrancea, și peste 460 de mii de conturi active în spatele cărora se află contribuabili ce optează pentru plata online a dărilor.

Potrivit Asociației de Plăți Electronice din Romania, cea care administrează împreuna cu statul roman platforma Ghișeul.ro, numărul conturilor active crește de la un an la altul cu cu aproape 100 de mii. Și asta grație ușurinței cu care se fac plățile: printr-un simplu click, orice bucureștean, clujean, gălățean sau focșănean își poate achita impozitele pe case, terenuri sau mașini fără a bate drumul pană la primărie.

Dacă sistemul funcționează fără sincope la primăriile și consiliile județene înrolate în Ghișeul.ro, acesta în schimb dă mari erori la ANAF. Informațiile despre obligațiile fiscale datorate fie nu sunt actualizate, fie nu există.

„În acest moment mecanismul funcționează cu picătura și asta din cauza modificărilor fiscale apărute. Introducerea Declarației unice prin care  fiecare contribuabil e pus să-si calculeze și declare singur obligațiile de plată a dus la imposibilitatea de a mai plăti online prin Ghiseul.ro. Și asta pentru că nu mai există informația esențială – cat am de plată la ANAF. Am încercat să găsim o soluție pentru ca oamenii să nu ajungă tot la ghișeul fizic, însă fără succes pentru moment”,

spune George Anghel, directorul executiv al Asociației de Plăți Electronice din Romania.

Așadar, doar cine are de plătit obligații fiscale mai vechi, le poate achita online pe Ghișeul.ro. Pentru ultimii doi ani, informațiile fiscale se regăsesc teoretic în Spațiul privat virtual (SPV), platformă găzduită de cinci ani de site-ul ANAF și locul unic în care  reprezentanții ANAF au decis sa fie depusa declarația unică.

Problema uriașă este că Fiscul are pe site doar informația, nu și mecanismul de plată. Astfel, persoanele fizice sau fizice autorizate, în loc să plătească de acasă dările către fisc, sunt trimise la ghișeul fizic al trezoreriei. Teoretic, pot plăti și prin bancă folosind ordin de plată sau internet banking, însă trebuie să caute contul Trezorerie, să se asigure că sumele de pe site-ul ANAF sunt actualizate și să păstreze dovada fizică a plății. Altfel, riscă popriri pe conturi.

La fel de întortocheate sunt căile administrației publice și cand vine vorba despre tarifele, taxele nefiscale. Pentru absolut toate – de la taxa pentru pașaport sau tarif aplicat activității de formare profesională, atestare, autorizare, etc. – fără dovada fizică care să ateste plata online în contul Trezoreriei statului, niciun dosar nu e acceptat la ghișeele statului roman.

Spre exemplu, la eliberarea unui pașaport, funcționarul nu poate verifica în sistem dacă taxa a fost achitată chiar dacă solicitantul a plătit-o prin internet banking. Fără dovada fizică a plății la dosar, solicitantul nu intra nici măcar la poza de pașaport.

Situația, în România

Cum ne achităm facturile către stat
În numerar La casieriile unităților Trezoreriei Statului
Prin virament Ordin de plata, internet banking, etc.
Prin mandat poștal Poșta Romană

 

Ce putem plăti prin Ghișeul.ro
TAXE LOCALE Taxe și impozite stabilite de instituţiile publice înrolate în sistem
ANAF Obligații fiscale despre care sunt date în sistem
AMENZI Amenzi contravenţionale cu deducerile aferente plăţii în 48 de ore
TAXE NEFISCALE Taxe stabilite de instituţiile publice înrolate în sistem

 

Lista tuturor taxelor fiscale și parafiscale care se pot plăti online, precum și pentru care dintre acestea, concret, este nevoie de dovada fizică a plății, la ghișeu, sunt informații pe care CursDeGuvernare le-a solicitat Ministerului Finanțelor Publice, dar nu a primit răspuns până la data publicării materialului.

Pentru o imagine corectă și pentru a realiza dimensiunea reală a digitalizării, este nevoie să cunoaștem aceste date. Rămân, deocamdată, întrebările, la care așteptăm răspuns:

  • care sunt exact toate taxele fiscale, parafiscale care se pot plăti online
  • care dintre acestea se pot achita direct, prin aplicații sau platforme gen Ghiseul.ro
  • și, în cazul în care se plătesc direct în contul trezoreriei prin OP sau transfer bancar, pentru care dintre acestea este nevoie de dovada fizică a plății la ghișeele instituțiilor publice în cauză

Românii plecați în străinătate își amintesc de existența „ghișeului” doar când se gândesc la țara lor

Dacă românii din țara sunt sătui de stat la ghișee pentru plata efectivă sau pentru a dovedi că au virat online banii datorați statului romăn, cei aflați în Marea Britanie au și uitat noțiunea de „ghișeu”. Totul se face online. Statul este primul care descurajează interacțiunea fizică între funcționar și contribuabil.

Pe site-ul Guvernului britanic, www.gov.uk, apar toate informațiile legate de obligațiile fiscale și nefiscale pe care le au cetățenii, fie ei angajați în companii, persoane fizice autorizate sau administratori de firme.

Exista ghiduri de la cum și ce plătești statului pană la cum să scrii un plan de afaceri, să administrezi afacerea și cheltuielile de acasă. Toate sunt însoțite și de mecanisme de plată online astfel încat niciun contribuabil nu e nevoit să bata drumurile la instituții publice.

Mihaela locuieîte in Anglia de ani buni. A avut o singura interacțiune cu funcționarii publici de acolo, atunci cand a obținut NINO, numărul de asigurare obligatoriu pentru toți cetățenii care lucrează în UK. “A fost singura dată cand a trebuit să ies din casă pentru a căuta un birou public, asta după ce mi-am făcut programare în avans, telefonic. În rest, totul se face online. Am direct debit pentru „council tax”, o taxă asemănătoare cu impozitul pe locuință. Dacă vreau sa mă mut într-o casa nouă, înregistrarea în sistem se face tot online”, spune aceasta. Spre deosebire de Romania, impozitul pe locuință este plătit de către chiriaș și nu de proprietar, iar taxa diferă de la o zona la alta, în funcție de valoarea proprietații.

Nici în Belgia nu apuci sa vezi vreun funcționar la ochi pentru că totul este electronic sau există ghișee automate la primării (vezi detalii în link: aici  și aici ).

Vali locuiește de 10 ani la Bruxelles și tot de atunci este înregistrat ca persoană fizică autorizată. „Am mers o singură dată la ghișeu, atunci cand m-am înregistrat  ca PFA. Imediat ce mi s-a aprobat cererea, am primit TVA și am putut emite facturi pentru serviciile prestate. Apoi au început să curgă obligațiile de plată către fondurile de sănătate, de pensii, impozitele pe venituri, cotizația la sindicat, etc. Toate vin online”, spune Vali. De 10 ani primește toate documentele electronic sau prin poștă, iar plățile le face tot online sau prin ordin bancar.

Același tratament îl au toți romanii stabiliți în Belgia. Primesc toate informațiile online sau prin poștă iar plățile se fac tot electronic, fie că vorbim despre taxe și impozite, taxe nefiscale, fie despre taxe școlare. Părinții plătesc online facturile pentru mesele de pranz ale copiilor la grădiniță sau pentru serviciile de after school la școală. Iar elevii sunt familiarizați de mici cu sistemele electronice de plată.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult

Stiri

Permise de vânătoare acordate ilegal în Caraș Severin – prefectul și polițiști, implicați în rețea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat declanșarea unei operațiuni de curățare a Poliției în care sunt vizați angajații care au legături cu organizații infracționale,… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România va ieși cu o emisiune de obligațiuni pe piețele externe, în prima parte a anului 2020

Adrian N Ionescu

România va atrage resurse de pe pieţele internaţionale „în prima parte a anului următor”, dată fiind cererea puternică de pe piaţa locală, a declarat ministrul… Mai mult