Academia Română gazduiește joi a doua dezbatere din seria celor 16 dedicate elaborării proiectului ”România competitivă”, proiect lansat la începutul lunii iulie de către premierul Dacian Cioloș și de către președintele Klaus Iohannis.
Promotorii proiectului lansat în dezbatere publică au fixat pentru România o țintă de creștere economică de 5% până în 2020, creștere la care s-ar putea ajunge, potrivit documentului prezentat pe 5 iulie la Palatul Parlamentului, respectând următoarele principii:
- orientarea permanentă pentru cetățean
- accesibilitate și interconectare
- încredere, speranță și buna credință în contractul economic
- curaj, continuitate, colaborare
Proiectul ”România competitivă” a fixat 16 domenii strategice de acțiune, pentru fiecare dintre acestea urmând să se desfășoare, între 12 iulie și 15 septembrie, consultări la sediul Academiei Române, astfel încât să fie agregate cele mai potrivite direcții de acțiune pentru dezvoltarea economică sustenabilă a țării.
Agricultura – starea de fapt
Dezbaterea de joi organizată la Academie vizează domeniul agriculturii, documentul de lucru conținând în preambul o prezentare a stării de fapt:
- Nefinalizarea cadastrului agricol (doar 21% din terenurile şi clădirile agricole fiind incluse în cadastru până în februarie 2016) scade valoarea activelor, le face greu tranzacţionabile şi impietează asupra rezultatelor economice.
- Reticenţa fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ (1% din total) reduce economiile de scală și îngreunează investiţiile în infrastructură.
- Mai puţin de 15% din suprafaţa amenajabilă cu sisteme de irigaţii este, de fapt, irigată în anul 2015, în timp ce schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a ţării.
- Învăţământul profesional agricol a fost redus drastic din 1995, iar agricultorii români nu beneficiază de o consultanţă de specialitate conform practicilor din UE. Doar 7% dintre aceștia au studii agricole.
Plecând de la această realitate, de la consultarea publică pe agricultură se așteaptă propuneri de acțiune concretă pentru atingerea următoarelor obiective:
- Finalizarea cadastrului şi a intabulării pentru terenurile agricole
- Creşterea la 20% până în 2020 a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ
- Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii pe o suprafaţă de 820.000 ha până în anul 2020
- Revigorarea învăţământului agricol şi a consultanţei agricole; creşterea până la 20% a ponderii fermierilor cu studii agricole
Printre măsurile generice propuse de inițiatori pentru atingerea celor 4 obiective se numără:
- Campanie de informare intreprinsă de MADR în colaborare cu Camerele Agricole Judeţene şi cu TVR
- pentru informarea fermierilor mici şi mijlocii referitor la avantajele constituirii în forme asociative cu scop lucrativ
- Continuarea acordării de sprijin de la buget condiţionat de intrarea producătorilor agricoli în asociaţii
- Acord între MADR şi autorităţile locale privind constituirea de Centre de colectare şi valorificare a
- produselor agricole, numai pentru producătorii constituiţi în asociaţii. Realizarea de depozite noi sau reabilitarea celor existente, cu o capacitate intre 500 tone si 5000 tone, cu mandatarea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii de emitere de garanții în favoarea instituțiilor de credit care acordă finanțare beneficiarilor programului. Valoarea maximă a garanției este de 80 % din valoarea finanțării acordate de investițiile de credit.
- Elaborarea şi implementarea unei Strategii duale a sectorului de irigaţii.
- Refacerea structurii de personal a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care prin restructurări repetate a ajuns de la 8000 la circa 1500 persoane. Angajarea a minimum 995 persoane care să presteze, în acelaşi timp, muncă de electromecanici şi paznici.
- Asigurarea unui nivel corespunzător de cunoştinţe prin intermediul învăţământului general obligatoriu elevilor din mediul rural. Implementarea unui sistem prin care facultăţile de stat să ofere din oficiu 10% din burse de studii celor mai buni absolvenţi de liceu din mediul rural, cu condiţia ca aceştia să semneze un angajament de întoarcere şi profesare în comuna natală.
- Trecerea unor licee şi scoli profesionale din mediul public în mediul privat. Finanţarea de către sectorul privat a acestora, cu condiţia primirii în continuare de subvenţii (în diminuare) de la buget.
- Revizuirea sistemului de existent de consiliere pentru fermieri.
Documentul de lucru indică: Bugetul estimat pentru îndeplinirea obiectivelor este de maximum 1,1 miliarde euro (5 miliarde lei) pentru perioada 2016-2020.
