România a înregistrat a doua cea mai mare scădere a prețurilor la case dintre statele membre UE în perioada 2007 – T4 2019 dar, totodată, s-a situat pe locul patru la creșterea chiriilor.

Astfel, potrivit datelor publicate de Eurostat, țara noastră a consemnat cel mai mare decalaj între evoluțiile celor doi indicatori la nivel european.

Infografic – Evoluția prețului caselor și a chiriilor între 2007 și T4 2019 în statele UE :

Prețurile caselor au crescut în 21 de state membre între anul 2017 și ultimul trimestru din anul trecut ( cele mai mari valori s-au înregistrat în Austria +88,4%, Luxemburg +84,8% și Suedia +80,6%) și au scăzut doar în alte șase state, cu cele mai mari ieftiniri în Gercia (-35,6%), România (-26%) și Irlanda (-16,9%).

Pe partea de chirii, însă, un singur stat a înregistrat o scădere ( Grecia, cu -17,5%) și în toate celelalte sumele percepute avut cele mai mari niveluri de majorare în foste state socialiste: Lituania (+101,2%), Cehia (+79,3%), Ungaria (+70,8%) și România, pe locul patru în grafic ( fără cifre în comunicat) pe datele MEDII pentru anii analizați.

Dacă ne uităm însă, în tabele, găsim că România a înregistrat cea mai mare creștere a chiriilor de la intrarea în UE. Pe intervalul ianuarie 2007 – ianuarie 2020 ( indexul în raport cu anul 2015 crescut de la 42,61 la 109,24, adică +156,4%, cu observația că în decembrie 2007 costul chiriilor era deja dublu față de începutul anului – indice 85,62)

De-abia în 2019 prețul caselor a revenit peste nivelul din anul 2010

De reținut, de-abia în 2019 prețul caselor a urcat peste nivelul din anul 2010 iar valoarea minimă s-a consemnat în 2014, anul în care am reușit să readucem PIB-ul la valoarea de dinaintea crizei. Totodată, ar fi de remarcat temperarea tendinței de creștere prea rapidă a prețurilor din perioada 2016 – 2017, când țara noastră a urcat la limita de 6% recomandată în criteriile de stabilitate macroeconomică utilizate la nivel european.

Practic, dacă ținem cont de scăderea cu aproape 20%  din perioada 2010 – 2014 și de creșterea de circa 25% din intervalul 2014 – 2019, corelația între prețul caselor și evoluția veniturilor este una destul de evidentă. Simplificat, cine a avut nevoie să cumpere o casă a plătit sume exagerate imediat după intrarea în UE iar apoi mai degrabă în funcție de posibilitățile lui de plată, nu de valoarea intrinsecă a locuinței.

Evoluția prețului caselor, ajustată cu inflația

Eurostat a mai prezentat și o statistică foarte interesantă în ceea ce privește evoluția prețului caselor ajustată cu inflația, începând pentru România cu 2009, primul an de manifestare a crizei economice trecute. Din datele prezentate, rezultă că prețul real s-a diminuat în 2014 la doar 46% din cel existent în 2009, pentru a crește din 2015 încoace cu doar ceva mai mult de 10%.

De aici ar trebui să reținem că achizițiile făcute într-o perioadă de prosperitate economică prelungită, aparent fără sfârșit, pot fi destul de riscante, mai ales dacă nu sunt făcute în scop investițional ci pentru uz propriu.

Astfel se explică în foarte mare măsură de ce au apărut probleme cu plata ratelor și cu garanțiile la credite, probleme ce au generat apoi largi dezbateri, soldate cu intervenția statului pentru a salva situațiile mai grave.