fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

România atrage doar 0,4% din cele 2,7 miliarde cu care UE finanțează proiectele de transport. Celelalte state estice și-au adjudecat proiecte de sute de milioane

de Victor Bratu 26.6.2017

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută, joi, finanțări de 2,7 miliarde euro pentru 152 de proiecte în domeniul transporturilor, considerate drept ”proiecte-cheie ce sprijină mobilitatea competitivă, curată și conectată în Europa”.

0,4% din acești bani (10,6 milioane euro) vin și în România, pentru finanțarea a 6 proiecte: 2 studii de fezabilitate și 4 proiecte multinaționale, rod al unor politici strategice ale UE, nu al viziunii guvernelor de la București.

Proiectele  românești

În lista celor 152 de proiecte finanțate de Comisia Europeană 6 privesc România. E vorba de 2 studii de fezabilitate, care privesc Ministerul Transporturilor (același minister ”campion” al studiilor plătite și neutilizate în ultimii 5 ani, după cum arăta în iarna anului 2016 Corpul de control al premierului Cioloș), și 4 proiecte multinaționale.

Jumătate din banii alocați României merg, deci, pentru aceste două studii:

  • Studiu pentru upgradarea liniei ferate Predeal-Brașov în concordanță cu parametrii coridorului Rin-Dunăre- finanțare 3,73 milioane euro
  • Studiu pentru upgradarea infrastructurii feroviare a Portului Constanța– finanțare 2,38 milioane euro

Cele 4 proiecte multinaționale, acolo unde România primește bani doar pentru că UE încearcă să elimine ”petele albe” din întreaga Uniune, privesc 2 domenii:

  • sisteme de management al traficului aerian– valabile la nivelui întregii Uniuni Europene
  • decarbonizarea transportului rutier– stații de încărcare a vehicolelor electrice de-a lungul rețelelor TEN-T Core

Proiectele foștilor colegi de bloc comunist

Ce finanțări au primit statele fost comuniste și pentru ce proiecte, în rezumat, în continuare:

Bulgaria- 119 milioane euro pentru 5 proiecte. 110 milioane finanțează proiecte naționale, care includ lucrări de modernizare a șoselei de centură Sofia, dezvoltarea nod feroviar Plovdiv și studiu pentru interconectarea portului Burgas la rețeaua TEN-T Core.

Polonia- 826 milioane euro pentru 10 proiecte. 8 dintre cele 10 proiecte sunt naționale, majoritatea lucrări de modernizare a rețelei de transport pe cale ferată și de inovare (ex.: reducerea zgomotului produs de camioane).

Cehia- 275 milioane euro pentru 16 proiecte. Majoritatea proiectelor privesc dezvoltarea componentei naționale a principalelor rețele europene de transport feroviar.

Ungaria pare cel mai aproape de performanța României: 11 milioane euro pentru 10 proiecte. Ungaria  are deja o rețea de infrastructură de transport modernă, în consecință cei mai mulți bani merg la proiecte de inovare.

Filosofia europeană. Și cum a tratat România această oportunitate

Mesajul principal transmis de Bruxelles cu ocazia aprobării ultimei liste de investiții în ceea ce generic este denumit ”Europa în mișcare” este acela că UE face progrese semnificative în punerea în aplicare a Planului Junker.

Investițiile aprobate sunt parte a unui mecanism financiar de modernizare a rețelelor europene de infrastructură ce are drept scop nu doar mobilitatea, ci și activitățile economice și crearea de locuri de muncă.

Potrivit Comisiei, proiectele selectate conțin și inițiative-fanion, exemplele oferite din această categorie venind din Polonia, Slovenia, Austria, Suedia, Danemarca, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.

Planul de investiții Junker a fost lansat în 2014. Într-un raport publicat în aprilie 2016 de către Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1.300 de miliarde de euro.

Guvernul Ponta a trimis la Bruxelles o listă cu 200 de proiecte, însă din cauză că nu a ținut  cont de prioritățile expuse pe inițiatorul planului niciunul nu a fost inclus, până în 2016, în lista de proiecte finanțate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.6.2017

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    27.6.2017, 9:16 am

    Hai să fim serioși! Fără pic de viziune din partea clasei politice, fără pic de profesionalism datorită nepotismului și șpăgii din administrație, Romania are 0,4% șanse de dezvoltare – cele 200 de proiecte de ochii lumii înaintate de Ponta arată cât se poate de clar asta!

  2. Vicky
    27.6.2017, 8:18 pm

    In primul rand, mai toti patronii romani si mai nou si majoritatea sefilor de multinationale (s-au dat si ei dupa politica romaneasca) s-au invatat sa “ciupesca” cat mai mult din fiecare contract la care participa. DAca dintr-un contract, indiferent de valoare, nu pot “ciupi” ceva bani negri atunci respectivul proiect/contract nu este interesant.
    In ultima vreme, datorita controalelor mai riguroase dar mai ales datorita usurintei cu care orice persoana fizica sau juridica poate reclama la OLAF (oficiul european antifrauda) eventualele suspiciuni de frauda sau fraude constatate pe lucrarile/contractele cu fonduri europene, marea majoritate a companiilor cu potenta financiara, abonate la fondurile europene nu mai au curajul sa liciteze….si deci situatia este cea pe care o vedem 0.4%. Cum pentru companiile mici e greu sa intri intr-o licitatie cu fonduri europene pe infrastructura sau mediu, fara sa faci dovada unor garantii bancare certe(foarte greu pentru ele) aceste proiecte raman doar la indemana companiilor cu potenta financiara…..marea majoritate externe (multinationale) care apoi subcontracteaza parti din lucrare la romanasii nostri. Faza este ca in Romania, aceste companii mari din afara sunt tot la fel de hraparete ca si ai nostri….doar au avut de unde invata, si nici ele nu prea mai sunt interesate sa absoarba asa multe proiecte cu fonduri europene…..prea multe controale…prea multe cerinte….naspa…mai bine ne ingramadim la alea cu fonduri guvernamentale…ca aici merge….si cu spaga

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult