joi

28 martie, 2024

2 martie, 2020

România este campioana europeană a supraaglomerării locuințelor în care locuiesc cetățenii proprii, conform datelor publicate de Eurostat.

Cu un procentaj de 47% calculat pe cele mai recente datele disponibile (2018) , ne-am situat la acest indicator important pentru calitatea vieții peste Bulgaria (44%), Letonia (42%) și Croația (41%).

Pentru referință, menționăm că media UE în această privință a fost de doar 17% iar statele cele mai performante în materie de spațiu de locuit sunt Irlanda (cu doar 1% rată de supraaglomerare) și Cipru (2%).


De fapt, statistica a fost prezentată de Eurostat pentru a arăta nu atât diferențele dintre țări cât diferențele pe categorii de cetățeni, valorile crescute pentru cei care provin din altă țară membră și încă și mai mari în cazul celor care sunt non-UE.

Alături de Slovacia, România nu a oferit date în această privință, probabil din cauza faptului numărul celor în cauză este încă relativ redus.

Notă metodologică

Supraaglomerarea („overcrowding” în lb. engleză) apare, potrivit definiției agreate de Eurostat pentru toate statele membre ale Uniunii atunci când nu există:

  • o cameră pentru întreaga gospodărie
  • o cameră pentru un cuplu într-o gospodărie
  • o cameră pentru fiecare persoană cu vârsta de cel puțin 18 ani
  • o cameră pentru fiecare două persoane de același sex cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani
  • o cameră pentru fiecare două persoane cu vârsta sub 12 ani

De reținut, însă, Grecia și Italia (ambele cu câte 45%) au consemnat cele mai mari rate de suprapopulare în locuințe în cazul cetățenilor proveniți din alte state UE (și știm cât de mulți români au plecat în Italia, ceea ce pare a fi ridicat într-o proporție semnificativă acest indicator în peninsulă).

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Dar adevărata poantă este că situația pentru românii din România se încadrează foarte aproape de situația de supraaglomerare consemnată de persoanele care nu au cetățenia unui stat din UE. Respectiv 60% în Bulgaria, 59% în Croația, 56% în Polonia, 55% în Grecia și 54% în Italia. Dacă adăugăm la acest șir cele 47% ale cetățenilor noștri, rezultă că aproape jumătate din români locuiesc la ei acasă ca și cum ar fi venit ca străini din afara UE.

Analiza Eurostat merge și mai departe, pe categorii de vârstă, așa cum au fost ele stabilite în metodologia organismului european de statistică. Pentru a vă face o idee cu apărem în această analiză, vă prezentăm, pe scurt, situația, în care se vede foarte clar problemele majore cu care se confruntă tinerii:

Din moment ce media la nivel național este de 47%, dincolo de valorile care au o alură similară dar mult decalată față de media UE, vă lăsăm să trageți concluziile. Mai ales care sunt, în mod obiectiv, prioritățile pentru tineri în materie de alocare a sumelor obținute ca venituri. Și dacă, într-un coș de consum utilizat la nivel național care nu include cheltuielile pentru case, pot fi comparate relativ corect, fără distorsiuni majore, veniturile celor care se află în vârstă de muncă cu cele ale persoanelor care au atins vârsta legală pentru retragerea din activitate.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: