Fondul Monetar Internaţional (FMI) se pregătește să emită și să aloce țărilor membre o tranșă suplimentară de drepturi speciale de tragere (DST, sau SDR), în scopul susținerii cu lichidități a economiilor țărilor membre, în contextul crizei coronavirus.
SUA pare să fie de acord ca emisiunea să se ridice la echivalentul a circa 500 de miliarde de dolari, așa cum au cerut cele mai puternice țări din G20.
În aceste condiții, România ar putea beneficia de echivalentul a circa 1% din produsul său brut (PIB), potrivit calculelor Morgan Stanley și FMI, citate de Reuters.
Valoarea nominală a PIB pe 2021 a fost estimată la 1.116,8 miliarde de lei de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Contribuția României la FMI („cota”) este de 1.811,4 milioane DST (0,38% din contribuțiile totale) și alocările cumulate care i s-au cuvenit până acum au fost de 984,8 milioane de DST, potrivit Băncii Naționale a României (BNR).
Ce sunt DST-urile și la ce sunt folosite
Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă care funcționează ca monedă de cont a FMI, valoarea lor fiind echivalentă cu cea a unui coș de valute în care dolarul SUA are o pondere 42%, euro 31%, yuanul chinez (renminbi) 11%, yenul japonez și lira sterlină câte 8%.
FMI emite DST ca alocări de active de rezervă pentru băncile centrale ale țărilor membre, care le pot schimba pe o valută de circulație internațională cu alte bănci centrale.
Alocările diferă de împrumuturile acordate de FMI, calculate tot în DST, și sunt proporționale cu cota de participare la FMI a țărilor membre.
Ultima alocare suplimentară de DST, similară cu emiterea de masă monetară, a avut loc în 2009 și a fost echivalentă cu 250 de miliarde de dolari.
Alocarea de DST şi măsurile de sporire a creditării din partea Băncii Mondiale şi a FMI sunt necesare pentru sprijinirea eforturilor de a ţine sub control pandemia şi a de atenua impactul ei devastator, în special în ţările sărace, cu resurse mai reduse, a apreciat Janet Yellen, secretarul Trezoreriei americane, și fost președinte al Federal Reserve (Fed, banca centrală a SUA).
SUA vor asigurări că banii sunt folosiți contra efectelor pandemiei
SUA va propune, însă, metode de îmbunătăţire a transparenţei şi a responsabilității cheltuirii alocărilor de DST.
„FMI va răspunde solicitărilor G20 privind o alocare generală de DST. Pentru ca ţările să vadă beneficiile maxime de pe urma acestor Drepturi Speciale de Tragere, vom propune metode de îmbunătăţire a transparenţei şi a răspunderii privind modul în care sunt folosite şi alocate”, a declarat Geoffrey Okamoto, prim adjunct al directorului general al FMI, citat de Reuters.
Miniştrii de Finanţe din G20 şi-au exprimat sprijinul ferm pentru majorarea rezervelor de urgenţă ale FMI. Janet Yellen a susţinut noua alocare de DST, dar a subliniat că sunt necesari parametri extinşi pentru a spori transparenţa asupra modului în care fondurile sunt alocate şi utilizate.
Italia, care deţine preşedinţia G20 anul acesta, dar și Germania susțin cu putere noua alocare de DST-uri în valoare de 500 de miliarde de dolari, ca metodă de a îmbunătăţi nivelul lichidităţii în ţările sărace şi de a sprijini sistemele lor de sănătate.
Impactul „tiparniței” de bani a FMI
Un expert FMI citat de Reuters crede că o nouă alocare de DST-uri în valoare de 500 de miliarde de dolari ar permite instituţiei financiare să ofere un sprijin de aproximativ 14 miliarde de dolari ţărilor cu venituri reduse şi de 60 de miliarde de dolari pentru pieţele emergente. România face parte din țările emergente.
Alții spun că sumele ar putea fi mult mai mari, dacă unele mari puteri membre ale FMI ar putea să cedeze din alocările lor, pentru a scădea presiunea pentru ajutorul pe care ar trebui să-l dea țărilor mai sărace, amenințate de spectrul incapacității de plată, pe măsura creșterii datoriilor lor.
Pe de altă parte, odată cu schimbarea poziției SUA, care s-a opus operațiunii în timpul Administrației Donald Trump, par să se fi estompat și îngrijorările privind eventualul impact negativ al emisiunii de DST.
Dincolo de evitarea unei crize globale de lichidități, ca în 2009, FMI „tipărește bani, de fapt, atunci când „alocă” DST țărilor membre sub formă de rezerve. „Ca atare, alocațiile DST pot fi considerate inflaționiste”, spune un articol din blogul Yale School of Management.
Un studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) arată că țările care au primit DST peste proporția de 10% din rezervele lor internaționale s-au confruntat cu o inflație mai mare decât celelalte.
Acum, pericolul impactului inflaționist pare să nu mai îngrijoreze atât de mult, sau nu mai mult decât pericolul incapacității de plată a unor țări.
Reglementările FMI spun că poate efectua alocări numai atunci când este necesar pentru a satisface o nevoie globală pe termen lung de a suplimenta activele de rezervă existente, într-un mod care va promova realizarea scopurilor FMI, va evita stagnarea economică, va evita deflația, va evita cererea excesivă și va evita inflarea excesivă”, potrivit sursei citate.
În aprilie 2020, în plin apogeu al crizei coronavirus, ministrul de Finanțe al Indiei obiecta că injecțiile de lichidități prin DST ar putea avea efecte secundare costisitoare.
Tot atunci, SUA s-a opus alocării suplimentare de DST, pentru că ar fi însemnat susținerea Chinei și Iranului.
