9% din producția totală de energie a Uniunii Europene are la bază lignitul, România fiind al șaselea producător ca mărime la nivelul UE, după Germania, Polonia, Cehia, Grecia și Bulgaria, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.
România realizează 6% din producția de lignit a UE, în timp ce Germania deține o pondere de 45%, Polonia o cotă 16%, Cehia -11%, Grecia – 10%, iar Bulgaria 8%.
În prezent, în România se exploatează lignit în 12 perimetre miniere de suprafață, în bazinele din Rovinari, Motru, Jilț și Mehedinți, potrivit datelor prezentate pe site-ul Complexului Energetic Oltenia. Circa 23% din energia produsă la nivel național are la bază cărbunele.
Costul energiei produse din cărbune este destul de ridicat, iar în multe situații exploatările s-au dovedit nerentabile.
România trece printr-un proces de închidere a minelor neviabile de huilă. Până acum au fost închise minele de la Petrila, Paroșeni și Uricani. Alte două mine, Lonea și Lupeni, urmează să fie închise.
Ca membru UE, România va trebui să îndeplinească în anii ce urmează obiectivelor extrem de ambițioase ce fac parte din pactul ecologic european.
Astfel, până în 2050, țările membre UE trebuie să atingă neutralitatea climatică, adică să nu producă o cantitate de dioxid de carbon mai mare decât poate absorbi natura. În acest sens, statele member trebuie să facp tranziția la energie verde, adică să închidă minele și termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune.
Pentru atingerea neutralității climatice, UE și-am propus să aloce statelor member circa 250 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani. Totodată, se va crea un „fond al tranziției juste”-7,5 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, pentru ajutorarea directă a persoanelor și a regiunilor afectate cel mai mult de pactul ecologic european. În cazul României, este vorba de regiunile carbonifere din Valea Jiului și din zona Olteniei.
