România a ratat promovarea la statutul de piață emergentă

Agenția de evaluare financiară FTSE Russell menține România pe lista de așteptare pentru promovarea la statutul de piață emergentă și, implicit, în categoria inferioară a piețelor de frontieră, potrivit raportului anual al companiei.

România este departe de progresul Poloniei, a cărei bursă a fost promovată la statutul de piață dezvoltată. România nu a reușit nici măcar promovarea la statutul de piață emergentă de gradul doi (secondary emergent), așa cum a reușit o țară precum Kuweitul.

Clasificarea bursei unei țări ca piață emergentă atrage atenția marilor investitori ai lumii asupra companiilor listate la acea bursă, dar și asupra întregii economii a acelei țări.

Promovarea sporește valoarea de piață a companiilor acesteia și facilitează finanțarea.

FTSE Russel nu a înregistrat nici un progres al pieței de capital românești în raport cu criteriile de promovare, cu excepția celui privind posibilitatea împrumutului de acțiuni tranzacționate la Bursă. Nici acest criteriu nu este pe deplin satisfăcut.

Ce-i lipsește României și clasa politică nu vrea să-i dea

Bursa de de Valori București (BVB) mai trebuie să îndeplinească cel puțin criteriul lichidității, care trebuie să fie suficient de mare pentru a permite tranzacțiile investitorilor de nivel global.

Listarea Hidroelectrica ar fi putut satisface măcar parțial criteriul lichidității.

Valoarea medie zilnică de tranzacționare la BVB a crescut cu 38,38%, dar doar până la 41,50 milioane lei (9,12 milioane euro), un nivel departe de adâncimea cerută piețelor emergente.

Brokerii români obișnuiesc să spună că sub 10 mil. euro nu merită să intre în piață.

În afară de lichiditate, România mai figurează cu verdictul neîndeplinirii („not met”) la criteriile FTSE Russell:

• piață de acțiuni liberă și bine dezvoltată (din cauza intervenției agresive a statului ca acționar majoritar sau principal);
• servicii de custodie pentru investitorii străini cu facilități segregarea conturilor și
• dezvoltarea pieței în afara bursei.

De asemenea, rezoluția neîndeplinirii parțiale  („restricted”) este menținută și la alte criterii, inclusiv:

• înregistrarea oficială a investitorilor străini,
• dezvoltarea pieței derivatelor (futurures, options s.a.) și chiar
• piața valutară liberă (ca urmare a regimului de administrare).

Astfel, Bursa și România odată ea nu se pot desprinde de calificativul de piață de frontieră ceea ce restricționează accesul pe piața de capital a unor categorii largi de investitori instituționali.

După mai bine de 25 de ani de îngăduință oficială a descurajării culturii investițiilor personale și a finanțării companiilor pe piața de capital.

Diferența față de Polonia este evidentă. Numai din anul 2013 și până în prezent, pe bursa de la Varșovia s-au realizat oferte publice de listare în valoare de 2,69 miliarde lei, de 2,7 ori mai mare decât în cazul României.

Chiar dacă a avut o secvență de listări mai fastă ca de obicei, cu aducerea la cota bursei într-un interval de 6 luni a companiilor MedLife (M), Digi Communications (DIGI) și AAGES Târgu Mureș (AAG), BVB se află în impas.

Întârzierea listării Hidroelectrica ține România departe de perspectiva promovării la statutul de piață emergentă și după criteriile Morgan Stanley, cauza principală fiind tot lichiditatea.

FTSE Russell publicat vineri seara și doar BVB doar a rămas pe lista de monitorizare în vederea acordării statutului de piață emergentă.

Dacă în România chiar localnicii ezită să investească, FTSE Russell le recomandă investitorilor Kuweitul ca piață emergentă, iar Arabia Saudită este și ea cu un pas mai aproape decât România, urmând să fie reevaluată în luna martie a anului viitor.

E drept, România stă mai bine decât Nigeria și Mongolia, care au fost excluse și de pe lista de monitorizare. În schimb, Islanda, o țară cu populația unui municipiu mediu din România, a fost adăugată în antecamera unei promovări la statutul de piață de frontieră, la România pare să fie blocată.