România a exportat mai mult de jumătate din resursele de grâu și secară în 2019 și 2020, când ponderile acestor exporturi în resursele totale (producție utilizabilă + import de grâu și secară) au fost de 53,9% și, respectiv, de 53,0%, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).
Disponibilul pentru consumul uman intern la grâu și secară a reprezentat 26,9% în 2019, respectiv 37,3% în 2020, din resursele totale. La porumb, disponibilul pentru consumul uman intern a fost de 4,1% în 2019, respectiv 6,0% în 2020 din resursele totale.
În anul agricol 2021 – 2022, care se încheie la 30 iunie, România este cel mai mare exportator de porumb din UE (2,61 milioane de tone) şi al doilea la grâu (4,64 milioane de tone, la mică distanță de Franța – 4,97 mil. tone) potrivit datelor Comisiei Europene din februarie.
În cazul porumbului, exportul reprezenta 37,6% din resursele totale de porumb în 2019, respectiv 46,6% în 2020.
În anul 2021, 82,6% din cantitatea de grâu și 82,9% din cantitatea de porumb exportate de România au avut origine națională, conform ultimelor date anuale disponibile de comerț internațional cu bunuri citate de INS.
(Citiți și: „Cum arată hub-ul românesc al exporturilor ucrainiene: Problemele”)
Importul de grâu și secară a reprezentat numai 10,6% în 2019, respectiv 18,1% în 2020 din resursele totale, „firește, excluzând orice cantitate din aceste produse care a făcut obiectul tranzitului. Importul de porumb a reprezentat numai 4,0% în 2019, respectiv 11,8% în 2020 din resursele totale”, potrivit INS.
INS spune că respectă Regulamentul UE care precizează în mod expres că sfera de cuprindere a exportului exclude tranzitul tuturor bunurilor (înțelegându-se că, implicit, și al cerealelor).
***
