fbpx

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

România – ultimii 10 ani de politici sociale: de la protecția reală, la cheltuială electorală

de Marin Pana 1.7.2012

Cheltuielile cu protecția socială au depășit în anul 2010 pragul de 100 miliarde lei ( mai exact 102,7 miliarde lei, inclusiv costurile administrative), în urma unei creșteri cu circa 20% față de anul precedent, potrivit unei situații prezentate de Institutul Național de Statistică pe baza datelor semidefinitive ale PIB pe 2010.

Prin contrast, veniturile de protecție socială au înregistrat o scădere de aproximativ 7% și s-au situat la doar 72,5 miliarde lei. Astfel, s-a produs un dezechilibru accentuat pe segmentul de protecție socială, cu creșterea de aproape patru ori a ponderii deficitului aferent în PIB și scăderea gradului de acoperire a cheltuielilor sociale cu veniturile colectate în acest scop de la 91% la 71% ( vezi tabelul).

Explicația constă în asumarea de către stat a unor obligații sociale exagerate în anul 2008, pe fondul campaniei electorale și al unor prognoze cu totul nerealiste ( reamintim că se previziona o creștere de 6,5% pe anul 2009, când, în realitate, economia a marcat o scădere de 7,1% ) și menținerea acestora în pofida evidențelor din execuția bugetară.

Păstrarea valorii punctului de pensie, concomitent cu diminuarea salariilor din sectorul bugetar, efectuată în 2010 a accentuat și mai mult deficitul sectorului social și a determinat creșterea necesarului de bani care au trebuit să fie transferați de la bugetul statului ( a se citi impozite pe salarii, profit, accize și TVA, de unde și majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA ).

Totodată, aceleași obligații sociale asumate fără o bază solidă, au generat un dezchilibru al bugetului general consolidat, ce a trebuit finanțat în condițiile dificile ale crizei economice mondiale. De aici a rezultat în bună parte creșterea semnificativă a datoriei externe și ajustarea pe alt palier a valorii monedei naționale, pentru a păstra echilibrele macroeconomice într-o plajă rezonabilă.

Creșterea considerabilă a părții care revine oalei mari a bugetului de stat în compensarea deficitului pe segmentul protecției sociale (dincolo de falsa impresie a unor costuri cu pensiile, sănătatea etc., care apar subevaluate dacă le privim doar prin prisma contribuțiilor plătite specific) a amplificat ”autoprotecția”, adică plata unei bune părți din banii primiți de la stat prin impozitarea exagerată a consumului general, inclusiv a beneficiarilor de protecție socială.

Ultimii 10 ani: Destinațiile banilor de protecție socială

Foarte interesante sunt, însă, evoluțiile componentelor de cheltuieli sociale începând cu anul 2000, motiv pentru care le prezentăm in extenso.

Din aceste evoluții ar putea fi desprinse câteva observații care ar putea să ne ghideze pe viitor la alocarea mai judicioasă a fondurilor destinate protecției sociale.

1.Ponderea cheltuielilor cu pensiile pentru limită de vârstă s-a menținut undeva ușor peste 40% (cu excepția anului 2005) până în 2008, după care a urcat brusc și nejustificat în 2008 – 2009, din perspectiva posibilităților reale ale economiei.

2.Ponderea cheltuielilor cu sănătatea, situate pe a doua poziție ca mărime între cele de protecție socială, au atins un maxim în 2005 (28,5%), după care a cunoscut o diminuare pronunțată. Ea s-a diminuat odată cu creșterea sumelor plătite pensionarilor, ceea ce nu pare a fi o idee prea bună, inclusiv din perspectiva stării de sănătate a acestora și a costurilor reale de acces la sistemul sanitar.

3.Interesul arătat de stat pentru copii și familie a fost maxim în perioada 2005 – 2006, după care orientarea de nuanță electorală a redirijat banii către votanți. Cert este că ponderea cheltuielilor a scăzut invers proporțional cu necesarul generat de scăderea numărului de contribuabili și de îmbătrânirea populației. Ceea ce ar trebui să ne ducă la ideea mutării accentului dinspre vârstnici spre tineri, dinspre trecut spre viitor.

4.Ponderile fondurilor alocate persoanelor cu diverse grade de invaliditate și urmașilor celor ce au lucrat au avut o tendință de creștere, afectând posibilitățile de creștere a sumelor dirijate către alte categorii, inclusiv către pensionarii care îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime, ce au ajuns să reprezinte o minoritate ( cam 40% din total, adică două treimi din categoriile care le-au fost asimilate și categorisite tot drept pensionari).

5. Cuantumul de 14,2% care figurează în dreptul șomajului pe 2010 și care a diminuat celelalte ponderi ridică un semn de întrebare. Ea va trebui lămurită, nefiind vorba despre o creștere marcată a veniturilor celor care au rămas fără loc de muncă și nici despre o majorare a ponderii șomerilor indemnizați, aflată la valori sub 50%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2012

2 comentarii

  1. România – ultimii 10 ani de politici sociale: de la protecția reală, la cheltuială electorală | Critic Atac
    2.7.2012, 10:00 am

    […] De Marin Pana – sursa: cursdeguvernare.ro […]

  2. iooo
    8.10.2012, 4:59 pm

    deficitul de la pensii e fals, e doar contabil doar teoretic si va explic de ce, 1 pensiile de peste 1000 lei se impoziteaza cu 16%, pensiile de peste 750 lei se impoziteaza cu 5,2%
    2 pensiile incasate de pensionari sunt cheltuite moment in care statul incaseaza tva si accize care adunate pot reprezenta intre 30-35% din pensie in fucntie de produsele cumparate de pensionari, deci unde e ma rog deficitul de la pensii statul da cu o mana si ia cu alta mana dar ii pune intru-un alt buzunar, un pensionar vicios si cu pensie mare poate platii 50% din ce primeste prin impozite ,daca nu vrea sa aiba deficit contabil statul sa puna banii la loc, apoi legea pensiilor nu se respecta pensiile trebuie indexate urgent cu 20% pentru anii 2010 2011 si 2012 ,pai daca o lege defavorabila pensionarilor nu se respecta sunt clar la balamuc in tara asta.

Lăsați un comentariu


Stiri

NATO va decide în februarie dacă rămâne în Afganistan – Jens Stoltenberg

Iulian Soare

O eventuală retragere a NATO din Afganistan va fi decisă la reuniunea din februarie a miniştrilor apărării din statele partenere, a declarat luni secretarul său… Mai mult

Stiri

Analizele și investigațiile paraclinice se pot face oriunde în țară, cu bilet de trimitere – măsura, introdusă prin HG

Vladimir Ionescu

Asiguraţii pot efectua analizele de laborator şi investigaţiile paraclinice oriunde în țară, în baza unui bilet de trimitere din partea medicului. Măsură a fost introdusă… Mai mult

Europa

FT: Ludovic Orban îi critică pe omologii săi din Ungaria și Polonia, care au blocat bugetul UE – pun în pericol asistența economică de care este nevoie

Iulian Soare

Premierul de centru-dreapta al României, Ludovic Orban, îi critică pe omologii săi din Ungaria şi Polonia pentru blocarea bugetului Uniunii Europene, avertizând că poziţia lor… Mai mult

Stiri

Prețurile energiei la consumatorii casnici: cele mai mici din UE la gaze, în ultima treime a clasamentului la energia electrică

Marin Pana

România s-a situat în primul semestru din 2020 pe prima poziție în topul UE al celor mai ieftine gaze naturale livrate consumatorilor casnici și pe… Mai mult

Stiri

Donald Trump a acceptat inițierea tranziției către administrația Joe Biden, după ce Michigan a validat victoria dmeocratului

Iulian Soare

Donald Trump a dat undă verde luni seară, la mai bine de două săptămâni de la anunţarea înfrângerii republicanului în alegerile prezidenţiale din SUA, deschiderii… Mai mult

Stiri

Joe Biden o va nominaliza pe Janet Yellen, prima femeie în funcţia de secretar al Trezoreriei SUA. Alți membri ai guvernului

Adrian N Ionescu

Joe Biden, preşedintele ales al Statelor Unite, urmează să o nominalizeze pe Janet Yellen (foto), fostă preşedinte a băncii centrale a SUA (Federal Reserve, Fed),… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Consiliul Fiscal estimează deficitul bugetar la 9,8% din PIB în 2020. Alți indicatori

Adrian N Ionescu

Consiliul Fiscal (CF) consideră că, „deși mai adecvat decât cel anterior”, scenariul macroeconomic pe care s-a bazat a treia rectificare bugetară este „mai optimist în… Mai mult