Ritmul creșterii costului cu forţa de muncă se reduce, dar rămâne decuplat de productivitatea muncii - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Ritmul creșterii costului cu forţa de muncă se reduce, dar rămâne decuplat de productivitatea muncii

9 decembrie, 2020

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2020 cu 5,68% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor publicate de INS.

Aparent, ritmul de creștere al acestui indicator s-a redus considerabil, dar decalajul față de evoluția productivității muncii s-a păstrat aproape de nivelul consemnat anul trecut, undeva în jur de 13 puncte procentuale.


Astfel, acest indicator-cheie pentru economie s-a mai „calmat”, după ce România stabilise în 2019 un nivel record pe plan european, mai mult decât dublu față de limita de siguranță impusă prin tabloul de bord al UE (+24,5% față de maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro).

Totuși, necorelarea cu productivitatea muncii va trebui remediată.

Creșterea productivității muncii, în teritoriul negativ pe ultimele patru luni

Pentru raportare la rezultatele din economie, menţionăm că media lunară a productivității muncii în industrie (singura care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) a scăzut pe primele trei trimestre din 2019 cu -7,2%, pe un trend care a dus-o aproape înapoi la valorile din 2017.

Sectoru financiar, furnizarea de energie și IT-ul în topul creșterilor


În topul pe ramuri de activitate, apar intermedierile financiare şi asigurările (+10,47%), producţia şi furnizarea de energie, gaze, apă (10,46%) și, abia pe locul trei, segmentul de informații și comunicații (+10,17%).

Dintre sectoarele bugetare, urmează apoi învățământul (+7,83%) și sănătatea (+7,47%), care încadrează transportul și depozitarea (+7,75%).

De remarcat, sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a rămas peste media creșterilor salariale din industrie, construcții și servicii, cu efectele aferente importante pe bugetul public. Salariile din industria prelucrătoare au avansat sub media națională și au continuat să scadă, în termeni relativi, spre 85% din media națională.

După cum se poate vedea (este și motivul pentru care am adăugat creșterile în T3 2019 față de T3 2018), niciun domeniu de activitate nu a înregistrat costuri salariale în 2020 mai mici decât în 2018, nici măcar în HoReCa. Iar asta deși datele disponibile indică un nivel al PIB pe acest an mai mic în termeni reali față de cel din urmă cu doi ani.

Una peste alta, valorile cu două cifre ale costurilor salariale, greu de regăsit într-o economie matură, nu s-au mai repetat decât izolat și la limită, pe fondul efectelor nefaste ale pandemiei. Cu toate acestea, dispunerea creșterilor pe sectoare de activitate ridică mai multe semne de întrebare, dacă se face trimitere la importanță și la performanța realizată.

Impactul scăderii ritmului de creștere costurilor salariale în costul produselor fabricate s-a văzut în ritmul negativ de creștere al prețurilor producției industriale (-0,91% în septembrie 2020 față de aceeași lună din 2019, după ce în prima lună a anului curent acest indicator era la nivelul de +4,72%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Practic, deși atenuată semnificativ, creşterea costurilor cu forţa de muncă, amorsată în sistemul bugetar, afectează competitivitatea. Consecința directă este majorarea deficitelor externe iar cea indirectă, așteptările pentru creșterea pensiilor, de unde și o mare problemă pentru finanțele publice.

De aceea, s-ar impune o corelare mai bună a salariilor cu productivitatea muncii pentru a susține echilibrele macroeconomice. Inclusiv prin reducerea facturii pe zona bugetară, care a amenință cota de 10% din PIB față de cele 7% recomandate de FMI la precedenta criză, dintr-un considerent simplu: veniturile bugetare la noi sunt mai mici de 70% din uzanțele europene.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Totusi cum se explica faptul ca Romania este tara cu cea mai mare rata a saraciei la populatia ocupata (deci venituri salariale mici) din UE, dar cu oameni care ajunsi la munca in alte parti din UE sunt apreciati drept harnici si capabili si platiti corespunzator? Cine o fi de vina pt productivitatea scazuta?

    1. Explicația e mai mult decât simplă: capitalismul făcut de PCR-PSD după rețeta ”ne facem că schimbăm, dar doar pe ici pe colo, și anume în punctele neesențiale”!
      PCR-PSD a făcut din România colonia UE (și acum fac o gură cât o șură pe chestia asta), exportator de forță de muncă ieftină și prin emigrație și prin aducerea de firme care necesită muncă non-high-tech (d. ex. firmă de cablaje auto…) iar taxarea este peste 50% din salariul minim – 66% – din care 20 imp.venit, 23% pensie și sănătate, 20% TVA…
      Iar PCR-PSD, ”campionul” protecției sociale, cel care a avut permanent după Revoluție cei mai mulți reprezentanți în Parlament – timp de 30 de ani, nu a catadicsit să actualizeze deducerea din salariul minim care a rămas la nivelul anului 2007! Să mai vorbim despre legile pentru stimularea și ocrotirea hoției, cu anularea valabilității înregistrărilor video ca probe în instanță, și multe altele precum 0G13?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Totusi cum se explica faptul ca Romania este tara cu cea mai mare rata a saraciei la populatia ocupata (deci venituri salariale mici) din UE, dar cu oameni care ajunsi la munca in alte parti din UE sunt apreciati drept harnici si capabili si platiti corespunzator? Cine o fi de vina pt productivitatea scazuta?

    1. Explicația e mai mult decât simplă: capitalismul făcut de PCR-PSD după rețeta ”ne facem că schimbăm, dar doar pe ici pe colo, și anume în punctele neesențiale”!
      PCR-PSD a făcut din România colonia UE (și acum fac o gură cât o șură pe chestia asta), exportator de forță de muncă ieftină și prin emigrație și prin aducerea de firme care necesită muncă non-high-tech (d. ex. firmă de cablaje auto…) iar taxarea este peste 50% din salariul minim – 66% – din care 20 imp.venit, 23% pensie și sănătate, 20% TVA…
      Iar PCR-PSD, ”campionul” protecției sociale, cel care a avut permanent după Revoluție cei mai mulți reprezentanți în Parlament – timp de 30 de ani, nu a catadicsit să actualizeze deducerea din salariul minim care a rămas la nivelul anului 2007! Să mai vorbim despre legile pentru stimularea și ocrotirea hoției, cu anularea valabilității înregistrărilor video ca probe în instanță, și multe altele precum 0G13?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr