Asociaţia de procurori Inițiativa pentru Justiție solicită general al României să „analizeze necesitatea revizuirii deciziilor penale pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în toate cauzele în care instanța a luat act de retragerea apelurilor de către procurorul șef al Secției de investigare a infracțiunilor în justiție (SIIJ)”.Apelul Inițiativei pentru Justiție:
În urma soluției pronunțată la data de 07.07.2020 de Curtea Constituțională a României în ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 88 ind. 1 alin. 6 și art. 88 ind. 8 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost introduse în legea menționată prin OUG nr. 7/2019, ASOCIAȚIA INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE solicită procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să analizeze necesitatea revizuirii deciziilor penale pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători în toate cauzele în care instanța a luat act de retragerea apelurilor de procurorul șef al S.I.I.J. și în care procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale declarate recent neconstituționale.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, „hotărârile judecătorești definitive sunt supuse revizuirii cu privire la latura penală când s-au întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate”.
Or, în toate cauzele în care procurorul șef al S.I.I.J. a retras apelurile, arogându-și competențe prevăzute de norme declarate neconstituționale, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale în baza cărora instanța supremă a luat act de retragerea căilor de atac și a sesizat în același timp Curtea Constituțională în considerarea legăturii cu soluția adoptată în cauzele respective. Tot în considerarea legăturii cu cauzele în care au fost invocate excepțiile, Curtea Constituțională s-a pronunțat pe fondul excepțiilor invocate.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 2/2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 324/05.05.2017, instanța de contencios constituțional a reținut că din perspectiva interesului de a cere și obține îndreptarea erorilor judiciare pe calea revizuirii, părțile civile din cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare se află, sub aspectul recunoașterii liberului acces la justiție, într-o situație similară cu părțile civile din cauzele soluționate prin hotărâri definitive de achitare cu privire la care sunt incidente alte motive de revizuire.
În egală măsură, pornind de la scopul instituirii căii extraordinare de atac a revizuirii și de la rolul constituțional al procurorului, care acționează ca apărător al intereselor generale ale societății, dar și ale părților din proces, în spiritul legalității, Curtea Constituțională a mai stabilit prin Decizia nr. 2/2017 că exigențele art. 131 din Constituție impun legiuitorului să asigure posibilitatea revizuirii hotărârilor de achitare inclusiv la inițiativa procurorului, în calitatea sa de titular al acestei căi extraordinare de atac.
Prevederile introduse prin OUG nr. 7/2019 în Legea nr. 304/2004, în materia atribuțiilor și competențelor procurorului șef al S.I.I.J., au declanșat ample dezbateri în spațiul public cu referire la îndepărtarea României de principiile statului de drept, iar consecințele încălcării legii fundamentale prin demersurile reprezentantului acestei structuri continuă să se producă și nu pot fi îndreptate decât prin revizuirea hotărârilor pronunțate.
