duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 iunie, 2013

Comisia pentru revizuirea Constituției a păstrat Articolul 1, privind caracterul României de stat național, unitar și indivizibil, însă a introdus un amendament prin care devine practic obligatorie adoptarea unui statut al minorităților naționale, așa cum dorea UDMR.

UDMR susținea anterior că nu este negociabil obiectivul său de a scoate din Constituție caracterul național al statului român.

”Nu vom negocia prin televiziuni, prin mass-media. Am recepţionat toate mesajele. Nu este negociabilă”, spunea liderul UDMR, Kelemen Hunor, în 25 mai, despre doleanța Uniunii.


Comisia de revizuire a Constituției a păstrat caracterul național al României, însă UDMR a reușit să obțină prevederi care, pe fond, instituie obligativitatea adoptării unui statut al minorităților.

Majoritatea USL din comisie a acceptat amendamentul UDMR care introduce o nouă prevedere la articolul 6 al Constituției: „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”.

Astfel, Parlamentul va trebui să adopte un statut al minorităților naționale, în condițiile în care, de 8 ani, UDMR a încercat să negocieze cu partidele de la Putere adoptarea actului normativ.

De asemenea, în Constituție s-a introdus obligativitatea autorităților centrale și locale să se consulte cu organizațiile minorităților privind deciziile care se referă la aceste etnii.


”Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale se vor lua după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase”, prevede amendamentul adoptat.

Un alt amendament constituțional prevede că ”minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De asemenea, minorităților li se recunoaște rolul în constituirea și modernizarea statului român.

”România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase”, prevede un articol nou-introdus în proiectul de revizuire a Constituției.

Alte prevederi adăugate:

  • Se garantează autonomia universitară. ”Autonomia universitară este garantată, implicând capacitatea recunoscută prin lege instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna în mod liber organele de conducere, de a-şi executa în mod neîngrădit un buget de venituri şi de cheltuieli, de a hotărî în mod independent cu privire la politica de personal însuşită şi de a decide fără nicio constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare asumate”.
  • S-a introdus instituția consiliilor regionale. Astfel, este bătută în cuie varianta regionalizării cu păstarea actualelor județe.
  • Guvernul, prin prefecți, va avea un control mai redus asupra autorităților locale. Comisia a eliminat din Constituția actuală o prevedere potrivit căreia actele emise de autoritățile locale sunt suspendate de drept dacă au fost atacate de prefect. „Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului regional, judeţean sau local, al preşedintelui consiliului judeţean, al preşedintelui consiliului regional sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii”, prevede noul text constituțional.
  • S-a introdus „principiul egalităţii de arme” între procuror și avocatul apărării, în procesele penale. „În faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare”, prevede un amendament care completează articolul 24 din Constituţie.
  • Parlamentul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulament propriu, Avocatul Poporului şi directorii Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. pana termina Comisia de Redactare, proiectul de Constitutie va fi mai gros decat Codul Civil si cel Penal la un loc.

    e vara, sezon de legume proaspete si anotimpul ghiveciului national.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. pana termina Comisia de Redactare, proiectul de Constitutie va fi mai gros decat Codul Civil si cel Penal la un loc.

    e vara, sezon de legume proaspete si anotimpul ghiveciului national.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: