Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Revizuirea Constituției și modificarea echilibrului puterilor în stat

de Ioan Stanomir 13.2.2014

Constituţiile postcomuniste ale României par să stea sub dublul semn al partizanatului şi al improvizaţiei. Ceea ce lipseşte, invariabil, este apelul la compromis şi la viziunea intelectuală. Textele ce se nasc sunt, pe cale de consecinţă, doar simple texte juridice, lipsite de capacitatea de a asigura buna guvernare şi de a stimula un patriotism civic.

Varianta de revizuire conturată în februarie 2014 este marcată de acelaşi păcat originar evocat anterior. În absenţa unui proiect de durată, a prevalat interesul de a soluţiona, pe termen scurt, un conflict care a opus pe preşedintele Băsescu partidelor din USL.
Rolul acestei noi constituţii este acela de a consfinţi această victorie simbolică repurtată împotriva inamicului prezidenţial.
Absenţa unui preambul cu care să se deschidă constituţia este simbolică.
După douăzeci şi patru de ani, nu se poate identifica şi cristaliza acea filosofie politică pe care să se întemeieze comunitatea de cetăţeni. Acolo unde s-a intervenit în articolele de deschidere, rezultatul este dezamăgitor şi criticabil. Biserica Ortodoxă Română este menţionată cu rolul ei istoric, alături de monarhie, într-o formulare mai degrabă relevantă într-un potenţial preambul.

Actualul proces de revizuire a ignorat, deliberat, referendumul din 2009, referendum validat ca atare prin atingerea numărului minim de participanţi. Intenţia noii constituţii este de a realiza un compromis între menţinerea aproape neschimbată a bicameralismului şi acceptarea unei concesii numerice – Camera Deputaţilor îşi vede dimensiunea limitată la maximum 300 de reprezentanţi. Dincolo de acest gest, legea de revizuire menţine un edificiu bicameral care şi-a dovedit limitele. Ea nu reuşeşte să răspundă la întrebarea elementară ce priveşte rolul şi menirea Senatului însuşi. Seria de articole prin care se sugerează că Senatului îi vor reveni o serie de domenii, spre gestionare, este una mai degrabă formală.

De esenţa bicameralismului nostru a fost existenţa unui monocameralism de facto, ce acorda Plenului Camerelor reunite dreptul de a decide în cele mai importante chestiuni politice ca, de exemplu, moţiunea de cenzură. Această viziune nu este modificată în nici un fel. Numărul deputatilor şi al senatorilor este irelavant. Fundamentală ar fi fost schimbarea de paradigmă – or, aici, legea de revizuire nu aduce nimic nou.

Există un domeniu în care actuala lege de revizuire intervine, spre a modifica statutul aleşilor. Prin dispoziţiile ei, ea conduce, pe de o parte, la naşterea unei protecţii sporite la nivel procesual penal şi, pe de altă parte, exclude Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie de la judecarea în primă instanţă a cauzelor care îi implică pe parlamentari. Este aceasta o evoluţie periculoasă.

Legea de revizuire modifică, în termeni reali, natura regimului nostru politic.
Deşi alegerea directă a şefului de stat este menţinută, relevanţa instituţiei prezidenţiale este afectată sever. În fapt, prin seria de amendamente, noua formă avantajează pe deţinătorul poziţiei de sef al guvernului.

Semnificativă pentru această parlamentarizare a regimului este noua manieră de numire a primului ministru. Preşedintele nu mai are nici o marjă de manevră. El este obligat să acţioneze în acord cu voinţa coaliţiei/partidului care a întrunit cele mai multe voturi. Viitorul titular al magistraturii va fi titularul unei funcţiuni ceremoniale. În cazul remanierii, preşedintele este chemat să ducă la îndeplinire punctul de vedere al şefului de guvern.

Deşi au existat puncte de vedere care au sugerat necesitatea modificării mecanismului de adoptare al ordonanţelor de urgenţă, nimic semnificativ nu a fost realizat pe acest plan. Limitatea dreptului la angajarea răspunderii Guvernului la o singură dată pe sesiunea parlamentară nu anulează realitatea preeminenţei executivului în materie de legiferare. Ordonanţele sunt fundamentul acestei supremaţii.

Nu mai puţin îngrijoratoare este viziunea pe care legea de revizuire o conţine în materia Consiliului Superior al Magistraturii. Creşterea numărului de reprezentanţi ai societaţii civile la 4 este o modalitate prin care majorităţile politice câştigă o pârghie de influenţare directă. Stipularea constituţională a dreptului adunărilor de magistraţi de a-şi revoca aleşii din CSM conţine un semnal potenţial de imtimidare la adresa celor care vor fi parte a organismului de garantare al indepedenţei justiţiei.

La un bilanţ provizoriu, actuala lege de revizuire îşi probează limitele. Proiectul adoptat de parlament nu se întemeiază pe o viziune articulată şi nu conduce la creşterea transparenţei guvernării. Adoptarea lui poate conduce la subminarea domniei legii şi la afectarea unor mecanisme democratice esenţiale.

***

Ioan Stanomir este Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.2.2014

5 comentarii

  1. malureanu
    13.2.2014, 10:08 pm

    dumneavoastra invocati faptul ca partizanatul politic este o piedica in calea unei Consititutii care sa fie cea „potrivita” (care ar putea fi alt termen, caci orice act fundamental are amprenta politica a celor care au promovat-o)! doar ca nu dvs. sunteti cel ale carui argumente sa fie credibile! cum ar arata o constitutie a PDL (sau a Miscării Populare, ca nu mai stiu exact cu cine „votati” ,evident, echidistant, ca toti militanti pentru Romania europeana!

  2. ioan stanomir
    14.2.2014, 11:26 am

    dl malureanu,sugestiile dvs sunt incorecte. nu sunt membru nici al PDL, nici al PMP.

    • malureanu
      14.2.2014, 10:05 pm

      lachez (din franceza)! PDL, PMP, FD, TB ejusdem farinae! si pentru ca nu sunteti echidistant si ati patronat constant, prin pozitiile dvs., niste semidocti (NB- am uitat de EB), de ce m-ar interesa critica dvs la constitutie si amendamentele pe care le propuneti! nu mai aveti nicio credibilitate, ca si altii care nu au inteles ca democratia si celelalte vorbe mari clamate reperezinta, de fapt, altceva decat debiteaza ei! a bon entendeur salut (tot din franceza)!

  3. Doru
    18.2.2014, 8:16 pm

    Interesant, DL. malureanu sustine ca ideile din articol nu sint credibile pt ca sint scrise de DL. ioan stanomir. tulburator…

    • malureanu
      19.2.2014, 8:15 pm

      domnule Doru, sa ma explic, pentru a nu va tulbura prea mult! Cei care vor sa fie credibili, atunci cand sustin astfel de pozitii (dar nu numai!) trebuie sa fie echidistanti! de ce trebuie sa il citesc pe dl Stanomir,, cand stiu ca prezinta o pozitie POLITICA, careia i-a subordonat argumentele! Gasesc aceeasi pozitie la cei pe care dl Stanomir ii sustine de multi ani (enumerati mai sus!). ar fi fost mai util daca dl stanomir ar fi prezentat, echilibrat, o pozitie stiintifica, nu politica!Atunci as fi citit-o, pentru ca mi-ar fi fost utila sa disting, cum se zice, graul de neghina! Altfel, la TV (ex. B1) am auzit asta de multe ori (inclusiv cand a intervenit, frecvent dl TB).

Lăsați un comentariu


Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă propunerea lui Trump de refacere a G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult