Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, după ce au fost descoperite ilegalități, conflicte de interese și proastă gestionare a resurselor naturale prin care bugetul de stat a pierdut importante sume care ar fi trebuit să fie încasate din taxe și din redevențe.

Verificările au vizat perioada 2017-2019, când ANRM era condusă Aurel Gheorghe și de Gigi Dragomir, ambii propuși de PSD.

Aurel Gheorghe a fost numit în funcție în ianuarie 2017 de către premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu. Gigi Dragomir a fost numit în funcție de premierul Mihai Tudose în octombrie 2017, demis tot de acesta în decembrie 2017, dar reinstalat în funcție în perioada în care Mihai Fifor a deținut interimar funcția de prim-ministru (ianuarie 2018). Gigi Dragomir a fost demis în cele din urmă de la conducerea AMRM de către premierul Ludovic Orban, în noiembrie 2019.

Situația de la ANRM nu este nouă- în martie 2016, șeful Corpului de control al Guvernului Cioloș dădea publicității un raport din 2015 al unui control desfășurat  la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în urma căruia s-au constatat abateri de la îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege privitor la încasarea taxelor și redevențelor.

Surse guvernamentale afirmau la acel moment pentru cursdeguvernare.ro că inițiativa publicării acelui raport a fost luată în urma constatărilor că respectivului document nu a intrat pe întreg circuitul de informare și de sesizare, așa cum se menționează în finalul raportului și cum trebuia procedat în mod normal.

Din sinteza publicată vineri de guvern:

Corpul de Control al prim-ministrului constatat neactualizarea Cadastrului minier, Cărții miniere și Cărții petroliere. Astfel, evidența resurselor minerale a rămas la nivelul anului 2011 și ultima mișcare a resurselor/rezervelor de petrol a fost efectuată la data de 31.12.2018.

Această situație de fapt poate genera incertitudine la momentul încheierii licențelor/acordurilor petroliere cu privire la situația reală a perimetrelor concesionate, și, implicit, apariția de litigii ulterior încheierii acestor contracte.

În cazul unor decizii manageriale de la nivelul ANRM, s-a evidențiat o serie de deficiențe și o evidentă incoerență la nivelul actelor decizionale ale Agenției, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecințe privind gestionarea resurselor umane și financiare și, pe cale de consecință, la nivelul desfășurării activității ANRM în ansamblul ei.

Zăcăminte exploatate fără licență

La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licențelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost inițiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licențe din numărul total de 446 licențe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile din Legea minelor 85/2003.

Titularii de licențe de exploatare neintrate în vigoare pot desfășura operațiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licențe să fi intrat în vigoare.

Din numărul total de 446 licențe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licențe desfășurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, pentru care datorau taxa aferentă activității miniere.

Pentru celelalte 349 de licențe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligația legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenței prin hotărâre de Guvern. Teoretic, titularii acestor licențe nu desfășoară activități de exploatare minieră și, în consecință, nu plătesc taxele și redevențele aferente licențelor.

Permise de exploatare ilegale

În perioada analizată, la nivelul ANRM, au fost aprobate un număr de 1.854 de permise de exploatare. Din analiza documentelor, au fost depistate disfuncționalități cu privire la modul de emitere a unor permise de exploatare:

• ANRM a acordat unui operator economic două permise de exploatare (din care unul a fost eliberat și înregistrat în două variante, deși ambele vizau același obiect) cu nerespectarea prevederilor din Legea minelor nr. 85/2003 și Ordinul ANRM nr. 94/2009, în sensul că nu a fost obținut avizul privind protecția mediului.
• Cu ocazia unor controale de specialitate efectuate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu și de organele de poliție, s-a constatat că agentul economic executa lucrări de exploatare, fără a deține acest drept, justificându-și activitatea prin prezentarea actului eliberat de către ANRM, cu titlu de permis de exploatare. Această situație de fapt nu s-a regăsit ca fiind constatată și de reprezentanții ANRM. Practic, aceștia și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile legale privind efectuarea verificărilor în teren.
• Având în vedere faptul că acest document (emis de ANRM și utilizat de operatorul economic) nu întrunește condițiile de fond și formă ale unui permis de exploatare, și, implicit, nu produce efecte în sensul acordării dreptului de exploatare, și ținând cont de prevederile din Legea minelor 85/2003, Corpul de Control va sesiza unitatea de parchet competentă. Pe de altă parte, societatea figura în evidențele ANRM cu restanțe privind redevența datorată cu privire la care reprezentanții Agenției nu au întreprins demersuri pentru recuperarea acesteia.
• Au fost identificate situații în care permisele de exploatare au fost acordate cu încălcarea prevederilor art. 15 din Ordinul ANRM 94/2009, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că, cererile depuse de operatorii economici au fost soluționate cu nerespectarea termenului legal de 30 de zile, acesta fiind depășit cu până la 181 de zile.

Lipsește situația la zi a redevențelor datorate și plătite

• La nivelul ANRM, nu există o evidență certă privind redevențele datorate și achitate de către titularii de acorduri petroliere, și nici în ceea ce privește redevențele/taxele miniere datorate și achitate de către titularii de licențe/permise, precum și a sumelor restante.
• ANRM nu a procedat la elaborarea metodologiei prevăzută de art. 49 alin. (2) lit. b¹ din Legea petrolului 238/2004 de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, având consecințe în reducerea eficienței economice a concesionării resurselor minerale și, mai ales în diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.
• Există un mod neunitar privind calculul taxei pentru activitatea de explorare în cazul agenților economici care desfășoară activitatea de exploatare experimentală. Reprezentanții ANRM nu și-au îndeplinit atribuțiile privind verificarea datelor pe baza cărora operatorii economici calculează, plătesc și raportează taxa, ceea ce a condus la plata unor dimunate diminuate față de cele datorate potrivit legii. Dintr-un eșantion de 13 operatori economici, 9 dintre aceștia au aplicat un mod eronat de calcul care a generat plata unor sume mult reduse față de cele calculate cu respectarea prevederilor legale.
• În ceea ce privește constatarea şi sancționarea contravențiilor în domeniul activităților miniere şi petroliere, s-a constatat faptul că, numărul acțiunilor de control efectuate, la nivelul ANRM, au acoperit doar parțial supravegherea/controlul obiectivelor (perimetrelor) în care se desfășoară operațiuni miniere/petroliere. ANRM, în actuala structură organizatorică a Compartimentelor de Inspecție Teritorială (CIT-uri), nu are capacitatea de a exercita atribuțiile de control/supraveghere privind respectarea de către titulari a prevederilor licențelor miniere/acordurilor petroliere și de gestionare a evidențelor cu privire la sancțiunile contravenționale aplicate, implicit urmărirea punerii în executare a acestora.
• Deși au fost formulate de către CIT-uri propuneri de suspendare/anulare a licențelor deținute de operatori economici care nu și-au îndeplinit obligațiile legale de plată, au fost identificate 3 cazuri în care conducerea Agenției a emis decizii de încetare a concesiunii miniere după aproximativ 6 ani, astfel, ANRM nu și-a îndeplinit atribuțiile de autoritate competentă.
• ANRM nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de dispozițiile art. 58 alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003, respectiv de a actualiza anual, în funcție de rata inflației, limitele valorice ale amenzilor, limitele valorice ale sancțiunilor contravenționale aplicate fiind la nivelul anului 2003, respectiv data intrării în vigoare a Legii minelor nr 85/18.03.2003, fapt ce a determinat diminuarea veniturilor încasate din aceste amenzi, precum și reducerea eficacității aplicării amenzilor și subdimensionarea funcției preventive și coercitive a sancțiunii.
• Începând cu data intrării în vigoare a Legii minelor nr. 85/2003, respectiv din anul 2003, și până la data efectuării acțiunii de control, ANRM nu a efectuat demersurile necesare pentru inițierea unui proiect de hotărâre a Guvernului în vederea gestionării printr-un cont distinct, deschis la Trezoreria Statului, a sumelor aferente transferului de tehnologie și perfecționării profesionale prevăzute în licențele miniere, conform Legii minelor 85/2003 și normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003.
• La nivelul ANRM, nu există o evidență certă cu privire la sumele reprezentând fondurile destinate transferului de tehnologie și perfecționare profesională ce trebuie constituite de către fiecare titular de licență minieră/acord petrolier. Având în vedere sumele considerabile aferente acestor fonduri, reprezentanții Agenției le-au utilizat într-o proporție redusă în scopul achiziționării unor echipamente şi servicii necesare bunei funcționări a instituției, precum și desfășurării activității profesionale.