fbpx

La obiect

Factura pandemiei: Deficit record la bugetul Sănătății

Deficitul Sănătății a atins anul acesta un record istoric – aproape 4,4 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie, conform ultimei execuții bugetare publicate de… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

de Victor Bratu , 30.11.2018

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în vederea realizării unui plan economic pe mai mulți ani.

Structurate pe domenii, studiile privesc evoluția fiecăruia începând cu 1916 și fac recomandări pentru viitor, recomandări reținute de ”Orientările generale pentru alcătuirea unui plan economic”.

Studiul aduce la lumină ultimii ani ai Primului R ăzboi Mondial și configurează un fapt remarcabil:  efortul de a pune economia românească, puternic afectată de promul război, pe baze sănătoase, primul buget unificat al României Mari pe anul 1921/1922 fiind construit pe venituri de 7,70 miliarde lei și cheltuieli de 7,66 miliarde lei. Ce înseamnă toate astea: construcția bugetară pe excedent.

O filozofie fiscală valabilă și azi

La momentul respectiv, problema fiscală era privită la modul următor de către referentul Vasile I Feraru:

Pentru evitarea permanentului răsboi dintre reprezentanții fiscului și contribuabili, Orientările fac o serie de propuneri din care reținem:

  • Simplificarea impunerilor, unificându-se o serie de taxe răslețe, cari nu fac decît să încurce socotelile și să înglobeze adiționalele în impozitul principal, spre a ști dintr-odată cît are de plătit fiecare contribuabil și rămînînd ca ministerul de finanțe să vireze ulterior, în contul județelor și comunelor, sumele ce li se cuvin
  • Se prevede deopotrivă, în scopul armonizării între politica fiscală a statului și interesele economiei naționale, despărțirea actualului minister al finanțelor într-un departament al bugetului și tezaurului și un departament al finanțelor, primul avînd supravegherea executării bugetului și creditului public, iar cel de al doilea urmînd a se ocupa de constatarea și perceperea veniturilor statului de toate categoriile, în vederea evitării unei fiscalități excesive la așezarea impunerilor
  • În ceea ce privește tarifele vamale, acestea trebuie să rămînă un regulator al întregei vieți economice, iar nu exclusiv o sursă de venituri fiscale

Buget la vreme de război

În studiul intitulat ”Politica financiară” se scrie: ”Din cauza stărei excepționale în care se găsea Europa și care ne angaja și pe noi, întocmirea bugetului pe exercițiul 1916/1917 se face cu mari economii, excepție făcînd Ministerul de Război căruia i se adugă un plus de  29,488 miliarde lei”. Chiar și în aceste condiții, bugetul inițial era construit cu un excedent de 5,45 milioane lei.

Din studiu înțelegem că odată cu intrarea în război a României, finanțele statului se schimbă complet- ”Orice activitate internă cu caracter comercial înregistta regrese. Comerțul exterior a încetat a mai fi în cadrul preocupărilor economice de Stat”. În aceste condiții, Statul apelează masiv la împrumuturi care să acopere deficitul.

Bugetul 1918/1919 e4ste evaluat la:

  • Venituri – 196,2 milioane lei
  • Cheltuieli – 428,1 milioane lei

Adică, un deficit de 231,89 milioane lei acoperit printr-un împrumut forțat de 400 milioane lei aprobat printr-o Ordonanță emisă în 14 martie 1918. În total, în afară de pagubele de război, sarcinile financiare urcă la 4,95 miliarde lei aur.

Problemele de fiscalitate ale Unirii

La 19 martie 1921, Ministerul de Finanțe prezintă o lege de reformare a contribuțiilor directe. Sistemul adoptat susține ”combinarea impozitelor cedulare cu un impozit complimentar pe venituri, cu proporționalitatea impunerei în primul caz și cu progresivitatea în cel de al doilea”

Impozitele cedulare erau împărțite astfel:

  • Cedula A: impozit pe veniturile proprietății funciare neclădite
  • Cedula B: impozit pe proprietățile funciare clădite
  • Cedula C: impozit pe veniturile exploatațiunilor agricole
  • Cedula D: impozit pe veniturile întreprinderilor industriale și comerciale
  • Cedula E: Impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupațiuni necomerciale
  • Cedula F: Impozitul asupra lefurilor, indemnizațiilor, salariilor, pensiilor și rentelor viagere
  • Cedula G: Impozitul asupra veniturilor valorilor mobiliare, creanțelor, depozitelor, garanțiilor
  • Impozitul progresiv asupra venitului global

Evaluarea contribuțiilor directe pentru întreaga țară era:

Legea contribuțiilor directe astfel modificată nu a avut însă viabilitate, după aprilie 1922 revenindu-se la sistemul de constatare a contribuțiilor după legile existente în fiecare teriroriu.

Chiar și așa, la 1 martie 1921 datoria publică scade la 20,45 miliarde lei aur.

Bugetul Statului în exercițiul 1922/1923 este construit cu un excedent de 2,78 miliarde lei, iar următorul exercițiu bugetar aduce 6,02 miliarde lei excedent. Primul exercițiu care aduce din nou deficit- ”din cauza recoltei agricole submediocre”- este anul 1928 (-2,45 miliarde lei).

***
Planul la baza căruia a stat studiul din 1939 n-a mai fost implementat niciodată. Au urmat al doilea război, comunismul și toate celelalte de după el.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Prima datorie europeană comună: cerere de 7 ori mai mare pentru obligațiunile UE – s-au vândut de 20 mld. euro

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a vândut, marți, obligațiuni ale Uniunii Europene de 20 de miliarde de euro, cu scadența la 10 ani, dar cererea a fost de… Mai mult

Stiri

Percheziții la Universitatea Titu Maiorescu și la Primăria Sectorului 4 – în legătură cu vânzarea unor apartamente din cămine studențești

Vladimir Ionescu

Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au pus în executare, miercuri dimineața, 14 mandate de percheziție la Universitatea Titu Maiorescu, din București, la sediile/punctele… Mai mult

Europa

Întâlnire Biden – Putin la Geneva: Experţii nu au speranţe că vor exista momente „revoluţionare”

Iulian Soare

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus, Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, iar această întrevedere va fi una dintre cele mai importante… Mai mult

Europa

Investiţiile chineze în Europa s-au redus la jumătate în 2020

Adrian N Ionescu

Investiţiile directe chineze în Europa – UE şi Marea Britanie – au scăzut cu 45% în 2020, până la 6,5 miliarde de euro. Este cel… Mai mult

Stiri

Silviu TEODORU (Oracle): Cel mai potrivit pentru România este modelul de digitalizare din UK bazat pe „cloud first” 

Adrian N Ionescu

Dintre toate modelele de digitalizare, cel din Marea Britanie (UK), care merge pe formula „cloud first”, este cel mai potrivit pentru România, a declarat Silviu… Mai mult

Stiri

Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți s-o folosească

Razvan Diaconu

Lipsa competențelor digitale în administrația centrală poate pune sub semnul întrebării e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți, afirmă Gabriel… Mai mult

Stiri

Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, respinse

Vladimir Ionescu

Parlamentarii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului. Liberalii intenționează să se folosească de respingerea rapoartelor pentru a o revoca… Mai mult