Companiile anticipează o scădere mediană de 30% a cifrei de afaceri din martie, respectiv o contracție de 40% a businessului în aprilie, potrivit unui sondaj realizat de INS.
Deși nu există estimări oficiale, reprezentanții patronatelor contactați de cursdeguvernare.ro estimează că 70% din economie continuă să meargă, iar principala provocare o reprezintă scăderea bruscă a cererii.
Cele mai multe companii se așteaptă ca situația să se redreseze în câteva luni. Principala strategie vizează amânarea și reducerea costurilor, precum și păstrarea forței de muncă până la trecerea crizei sanitare.
”Toată lumea e foarte atentă la costuri. Asta am văzut și în 2008. Se taie ce nu e esențial sau se amână. Firmele trag de timp, cel puțin acum.
Dacă nu va ține mult, cererea e doar amânată, nu dispare. Dacă lucrurile își revin în câteva luni și nu se pierd locuri de muncă atunci ne așteptăm la o revenire rapidă a economiei și multe firme gândesc așa”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Radu Burnete (foto), director executiv al Confederației Patronale “Concordia”.
Un motiv de îngrijorare în rândul mediului privat de la nivel local îl reprezintă faptul că actuala criză prinde România pe picior greșit, cu foarte puțin spațiu fiscal, de care ar putea fi nevoie dacă lucrurile nu se redresează în câteva luni. ”Avem un deficit mult prea mare și dacă multe țări își permit acum să întindă o plasă de salvare multor industrii, în România spațiul este foarte îngust”, a adăugat Radu Burnete.
În contextul în care mai multe sectoare ale economiei locale au fost complet închise de măsurile de sănătate publică adoptate în vederea prevenirii răspândirii epidemiei Covid-19, zonele care au rămas ”în picioare”, se confruntă cu probleme specifice sectorului în care operează. Producția, spre exemplu, are de gestionat atât scăderea cererii, cât și probleme de aprovizionare cu materii prime.
”Producția merge din plin, în limita materiilor prime pe care le au. Din fericire, puține din cazurile confirmate de Covid-19 sunt angajați din unitățile de producție. Ei au alte probleme. Au probleme că nu le vin materiile prime, nu reușesc să-și vândă produsele pentru că sunt restricții de circulație a potențialilor clienți. Nimeni nu vrea să producă pe stoc, vor circulația banilor și din păcate banul nu prea circulă acum”, a explicat Mihai Ionescu (foto), președintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), pentru cursdeguvernare.ro.
Exportatorii români se confruntă deja cu întârzieri la încasarea facturilor pentru mărfuri deja livrate, plăți ce ar fi trebuit să fie făcute în această perioadă, dar care au fost amânate de partenerii externi care au invocat clauze de forță majoră, a mai precizat președintele executiv al ANEIR.
Concordia, spre exemplu, și-a încurajat membrii să sprijine economia, lăsând banii să circule.
”Știm cu totul că într-o criză de genul acesta, lichiditatea se strânge. Nu-mi dau seama cât de extins este fenomenul. Noi am recomandat de mai multe ori membrilor și știm că fac asta – marile companii din Concordia, multe și-au plătit furnizorii mai repede și toate facturile pe care le aveau, tocmai pentru a nu bloca economia. Dar cu siguranță a crescut termenul de plată la facturi. Multă lume și-a amânat plățile”, a spus Radu Burnete.
Pe de altă parte, blocaje există în acest moment. Constructorii, spre exemplu, spun că peste 25% dintre șantiere au fost închise, după ce investitorii au blocat proiectele și plățile. Evoluția s-a propagat pe lanț, către furnizorii de materiale de construcții. Impactul este dificil de anticipat, iar situația extrem de imprevizibilă, spun patronatele din domeniu.
”Materialele de construcții sunt cu probleme. Sunt probleme pe tot lanțul. Se închid șantiere, nu se fac plăți. De ce nu se fac? Pentru că nu vor investitorii, se prevalează de această situație să producă blocaje financiare. Aceste blocaje se duc în lanț. Sunt de la un cap la altul probleme în acest moment”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Valentin Petrescu (foto), președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Există șantiere mari care merg, dar sunt și șantiere mari care au fost închise. Situația este similară și în cazul proiectelor mai mici.
”Totul este foarte volatil. Nu știm de pe o zi pe alta ce se întâmplă. Și acum investitorii încearcă să meargă la minim. Nu fac plăți nici pe lucrările executate și asta devine o problemă pentru că nu ar avea motive. Clauza de forța majoră nu trebuie să o suporte constructorii sau furnizorii de materiale care au executat lucrările. Este anormal și se forțează nota”, a adăugat Petrescu.
În zona de producție, companiile care nu și-au întrerupt activitatea cu, cu precădere, cele care au contracte în derulare.
”În esență merg cele care au contracte pe termen mai lung, cum e construcția de mașini, nu de automobile, alta decât automotive, utilaje, de exemplu. Astea au contracte pe trei luni, șase, un an. Teoretic continuă, dar pot interveni diferite situații. Aceste utilaje, în general, sunt destinate exportului pentru niște investiții pe care companiile vest-europene le fac. Dacă investițiile sunt oprite, amânate, întârziate ei spun: nu renunț, dar mai ține-l acolo că n-am ce face cu el; termină-l, dar ți-l plătesc după ce îl recepționez sau renunț la comandă”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Cristian Pârvan (foto), secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Totuși, Pârvan spune că deocamdată nu este un fenomen generalizat, cum s-a întâmplat în timpul recesiunii din 2008-2009, când în câteva luni, 40% din comenzile fabricilor din România au fost anulate. Asta pentru că o mare parte a producției locale merge în siajul multinaționalelor, a mai subliniat el.
Reprezentantul AOAR este de părere că situația actuală ar putea fi fructificată de România, dacă autoritățile ar gândi și ar lansa un plan coerent de susținere și dezvoltare a unor industrii-cheie, cum ar fi industria alimentară.
”Dacă se rupe lanțul pe industria alimentară nu e bine. Dacă am fi oameni raționali, am înțelege că e un moment în care putem să facem un program de relansare a acestei industrii, spre exemplu, un program de relansare a serelor. Industria alimentară ar trebui să meargă din plin pentru că în primul rând valorifică potențialul din țară și l-am putea valorifica mai bine și să avem aici o resursă economică de compensare a pierderilor din alte ramuri”, a explicat Pârvan.
Printre industriile care stau încă în picioare se numără cea bancară, părți ale industriei auto (componente de schimb, ateliere de reparații, producători de utilaje, etc), telecom, IT, energie, retailul alimentar și transportul de marfă.
