Reorganizarea serviciului secret al MAI – polițiștii din DIPI sunt puși la dispoziție; verificări speciale pentru cei care vor ocupa posturi de execuție și conducere în DGPI

Guvernul a aprobat miercuri OUG privind reorganizarea serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI).

Toți polițiștii angajați acum acolo vor fi puși la dispoziție, iar recrutările pentru posturile de execuție și de conducere se vor face după „verificări de specialitate”, pentru a nu crea „vulnerabilități la adresa securității naționale”.

Majoritatea angajaților din DHPI vor fi militari:

„Aici intervine şi elementul care a captat foarte mult atenţia publică în ultimele zile, şi anume caracterul militarizat al acestei structuri.

E vorba (…) de faptul că personalul care va lucra în această structură în mare parte va fi personal militar şi acest element (…) aduce un element de credibilitate, de rigoare, de ordine şi de garanţii suplimentare, atât pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, care este supus activităţii acestei structuri, cât şi pentru coerenţa cu care structura nouă a Ministerului de Interne va interacţiona, va lucra cu celelalte servicii de informaţii ale statului”, a explicat ministrul de Interne, Dragoș Tudorache.

Punerea la dispoziție înseamnă că este pus în așteptare până la numirea într-o funcție corespunzătoare din altă structură a MAI.

Ordonanța de urgență privind organizarea și funcționarea DGPI (care înlocuiește DIPI) precizează că structura va desfășura activități informativ-operative exclusiv pe domeniul de competență al MAI, ceea ce va asigura departajarea de celelalte structuri cu atribuții în domeniul securității naționale.

Odată cu crearea acestei structuri se va desființa Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI).

Prevederile OUG:

• va funcționa ca direcție generală ce va furniza date și informații factorilor decizionali din MAI.
• DGPI va face parte din sistemul național de apărare și din Comunitatea Națională de Informații. „DGPI se va integra în arhitectura sistemului național de securitate și va contribui la realizarea misiunilor MAI”, spune un comunicat al Guvernului.
• Structura organizatorică și numărul de posturi ale DGPI se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
• Echipa de comandă a DGPI va fi formată din specialiști în domeniu – cadre militare în activitate – fapt ce va garanta desfășurarea activității structurii în condiții de imparțialitate și echidistanță.
• Conducerea DGPI va fi asigurată de un director general, numit în funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul CSAT.

Competențe:

• DGPI va desfășura activități de informații, contrainformații și protecție în scopul identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional și capacitatea operaționala a MAI
• va desfășura activități de culegere a informațiilor în scopul asigurării integrității profesionale a personalului MAI, inclusiv din perspectiva amenințărilor, vulnerabilităților si riscurilor la corupție.
• pe componenta de securitate, DGPI va asigura, la nivelul MAI, coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate naționale, ale NATO și ale UE, gestionate de structurile MAI
• va asigura, la nivelul MAI, coordonarea si controlul activității pentru securitatea cibernetică.

Ce nu va face DGPI, comparativ cu defuncta DIPI:

• nu va mai avea competența de a derula activități informativ – operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea vulnerabilităților, factorilor de risc și amenințărilor în zona combaterii terorismului, cyberintelligence si criminalității organizate transfrontaliere, respectiv activităților asociate, domenii care sunt acoperite de activitatea desfășurată de SRI
• nu va mai avea competențe în a derula activități de culegere de informații în scopul prevenirii și combaterii criminalității, circumscrise domeniului crimei organizate, fraudei și spălării banilor, traficului si consumului ilicit de droguri, traficului de persoane etc. La nivelul MAI aceste activități vor fi desfășurate de către Poliția Română.

Ce se întâmplă cu personalul, după toate scandaluri care au zguduit anul acesta DIPI

Reamintim că structura se confruntă cu mari probleme după ce DNA a acuzat aproape 30 de angajați, unii fiind foști conducători ai serviciului, în câteva dosare de corupție ce au fost deschise anul acesta.

Totul a început de la Audiul A8 cumpărat din fonduri destinate operative pentru a fi folosit de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, inculpat acum în câteva dosare.

Pornind de la acest caz, DNA a descoperit că mai mulți bani din aceste fonduri au fost folosiți ilegal pentru achiziționarea de bunuri ce nu aveau nicio legătură cu misiunile operative ale structurii.

Au căzut în aceste dosare și fostul ministru de Interne Petre Tobă (acuzat că a refuzat declasarea unor documente pentru a-i proteja pe Gabriel Oprea și șefii DIPI), precum și Horațiu Năbîrjoiu, atașatul de afaceri interne în cadrul Delegației permanente a României la NATO. Cel din urmă a fost chemat de urgență acasă pentru a fi anchetat într-unul din dosarele DIPI.

OUG adoptată miercuri prevede, referitor la personal:

• Polițiștii din cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă se pun la dispoziția MAI, în vederea numirii într-o funcție corespunzătoare. Aceștia pot participa la procedurile de ocupare a posturilor vacante din DGPI.
• Personalul contractual din cadrul DIPI se preia în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, în condițiile legii.
• Personalul DGPI va fi format din cadre militare și personal contractual. Pentru asigurarea unui nivel ridicat de integritate, posturile vacante de execuție și de conducere vor putea fi ocupate doar după efectuarea unor verificări de specialitate. Verificările se fac în scopul identificării oricăror elemente ce ar putea reprezenta vulnerabilități la adresa securității naționale.

Dosarele DIPI la DNA

Procurorii au descoperit că mai mulți ofițeri din conducerea DIPI au aprobat folosirea fondurilor destinate acțiunilor operative pentru achiziții de protocol sau în interes personal.

Ofițerii acuzați până acum în acest dosar, sunt suspectați că au deturnat din fondurile operative ale instituției, în perioada 2014-2015:

• pentru cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției – peste 220.000 lei
• suma însușită în interes personal depășește 70.000 lei.

Ulterior, pentru a ascunde deturnarea de fonduri, persoane din conducerea instituției au dispus clasificarea unor informații și înregistrarea unor înscrisuri în evidențele documentelor secrete de stat ale DIPI, deși divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale.

Petre Tobă, acuzat că a refuzat să declasifice documente necesare instrumentării dosarului

“La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente.

Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.

Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).

Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.

Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale”, potrivit unui comunicat al DNA transmis în mometnul cererii avizului pentru urmărirea acestuia.

Fondurile operative, folosite pentru cărți de joc, mese festive, căsuțe de păpuși

“Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative(căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).

Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016 (cel în care este acuzat și Gabriel Oprea – n. red.).

Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016)”, mai menționează comunicatul DNA.