La o săptămână după producerea atentatelor de la Bruxelles, Ministerul Comunicațiilor anunță, luni, că legea cartelelor pre-pay este în curs de ”armonizare” cu cerințele Curții Constituționale.
Lăsând să se înțeleagă că se bazează pe informații furnizate de serviciile secrete, premierul Dacian Cioloș a spus duminică, la ProTV, că acest tip de cartele cumpărate din România ar fi fost utilizate în pregătirea unor atentate în UE.
Chiar dacă nu are competențe în afara granițelor țării, SRI anunță publicul, tot luni, că în Siria și în Iraq sunt folosite cartele de proveniență românească, iar președintele Camerei, Valeriu Zgonea, afirmă că o lege a cartelelor pre-pay este obligatorie pentru sistemul de securitate.
Pe de altă parte, în 2014 Curtea Europeană de Justiție a declarat ilegală o Directivă Europeană care susţinea păstrarea datelor de identificare a utilizatorilor de comunicaţii electronice şi telefonice, precum numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, pentru a asigura disponibilitatea lor în vederea cercetării, depistării şi urmăririi penale a infracţiunilor grave.
În Europa sunt 10 state care au ignorat decizia Curții Europene: Germania, Franţa, Belgia, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria, Slovacia și Ungaria obligă cumpărătorii de cartele pre-plătite să lase o copie după actul de identitate la magazin.
De cealaltă parte: Irlanda, Austria, Polonia, Estonia, Portugalia, Cehia sau Luxemburg, legea nu impune obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite la cumpărare. De menționat că și în Marea Britanie, stat care s-a inspirat profund din modelul americană de prevenire și combatere a terorismului, cartelele se pot cumpăra fără ca utilizatorul să fie obligat să se identifice.
”Serviciile cer mai multe instrumente”
”Ei se plâng apropo de cartelele pre-pay. Serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia”, a afirmat duminică Dacian Cioloș.
”Înţeleg că România e una din puţinele ţări din UE care vinde cartele prepay fără un control de identitate. Înţeleg că au fost chiar folosite în ultima perioadă cartele prepay din România în pregătirea unor atentate în altă parte în UE, tocmai pentru că există această flexibilitate în România. Sunt câteva lucruri care vor fi puse în discuţie în perioada următoare. Ministrul Justiţiei şi ministrul de Interne vor veni cu o notă în guvern cu aceste elemente şi ele vor fi supuse dezbaterii publice. Vor fi puse în dezbatere publică în momentul în care vor fi sintetizate”, a anunţat şeful Executivului la ProTv.
”Să nu aibă cineva impresia că vrem să facem ceva pe ascuns”, a precizat Dacian Cioloș, adăugând că este ”foarte atent” şi la drepturile omului.
Preşedintele Comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI, Georgian Pop, a chemat SRI la o discuție pe marginea legislației, fiind primul politician român care, după atentatele teroriste din Bruxelles a declarat că trebuie introduse în legislaţie infracţiuni noi, similare celor de terorism, cum ar fi finanţarea terorismului sau recrutarea eventualilor atentatori, propaganda teroristă. Suplimentar, preşedintele Comisiei a spus că Franţa şi Belgia şi-au înăsprit legislaţia de prevenţie în domeniu şi că ”este necesară o aliniere a cadrului normativ” şi în România.
O confirmare aproximativă a pericolului reprezentat de cartelele telefonice pre-plătite a venit, luni, de la SRI, care a transmisDigi24 un comunicat în care afirmă că în mai multe zone de conflict sunt folosite cartele pre-pay româneşti. SRI oferă Digi24 două exemple de țări în care sunt folosite cartele românești: Siria şi Irak. SRI susţine că aceste cartele telefonice pot fi folosite şi de membrii unor organizaţii teroriste.
O eventuală legiferare în sensul dorit de SRI nu ar ajuta prea mult la combaterea terorismului: nu există nicio comunicare oficială legată cetățeni români care ar fi mers în Siria sau Iraq să se alăture vreunei grupări islamiste.
Renate Weber: ”Trăim într-o ipocrizie totală”
„În general, serviciile de informaţii şi de la noi, dar şi din alte ţări au foarte multe puteri. Întrebarea este dacă ele folosesc aceste puteri, şi până acum se pare că nu le-au folosit, tocmai pentru a preveni cât mai multe dintre posibilele atacuri teroriste, care e adevărat, sunt puse la cale în această perioadă şi chiar se şi petrec”, a declarat europarlamentarul Renate Weber, la RFI, întrebată dacă se impune ca SRI să aibă puteri sporite, în contextul în care premierul Dacian Cioloş a ridicat problema cartelelor pre-pay care ar fi fost utilizate pentru pregătirea de atentate în UE.
Eurodeputatul spune că principala problemă constă în aceea că datele strânse de serviciile de informaţii nu sunt împărţite cu celelalte servicii.
„Dacă informaţiile care strânse nu sunt împărţite cu celelalte servicii, în aşa fel încât să existe o imagine de ansamblu, şi lăsăm ca fiecare să lucreze pe bucăţele foarte restrânse, atunci îmi pare rău, dar şi deciziile cu privire la ceea ce trebuie făcut vor fi decizii eronate, până la urmă” a comentat Renate Weber.
Ea a mai acuzat faptul că atunci când în Parlamentul European s-a discutat despre un pachet de măsuri care să vizeze coordonarea comună a serviciilor secrete, aceste propuneri au căzut la vot.
„Trăim într-o ipocrizie totală şi, din păcate, rezultatul acestei ipocrizii sunt victimele omeneşti”, a mai spus Weber.
Precedenta tentativă a fost împiedicată de CCR
CCR a desfiinţat în 2014, printre altele, și legea privind obligativitatea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite şi de reţele publice de wi-fi de a se identifica, considerând-o neconstituţională şi cu prevederi imprecise şi imprevizibile.
Judecătorii au considerat că legea „nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date”.
Reacția SRI a fost una neobișnuită: un comunicat de presă vorbind despre faptul că CCR a afectat activitatea SRI, producând ”un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale”.
Fostul director George Maior s-a pronunțat în mai multe rânduri după deciziile CCR. „Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului” și ”Vom ști către cine să arătăm cu degetul dacă se va întâmpla ceva”, sunt numai două dintre afirmațiile lui George Maior la adresa CCR, instituție care a vorbit public de presiunile exercitate de SRI pentru validarea legilor Big Brother.
