Ministerul Educaţiei a publicat în Monitorul Oficial metodologia prin care universităţile pot organiza cursuri pentru tinerii care nu au luat, sau nu au dat, Bacalaureatul.
Reglementările în domeniu sunt conţinute de Ordinul nr. 4.542 din 8 septembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul institutiilor de învăţământ superior acreditate, în anul şcolar 2014-2015.
În ultima perioadă, reprezentanţii Universitaţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitaţii din Bucureşti şi Universitaţii Babeş-Bolyai au protestat faţă de adoptarea acestui act normativ.
Cum funcţionează sistemul
Acest tip de învăţământ, supranumit „terţiar nonuniversitar”, va funcţiona sub forma unor colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în anul scolar 2014-2015.
Metodologia prevede că universităţile acreditate pot organiza cursuri postliceale, fără ca cei care participă la ele să deţină o diplomă de bacalaureat.
Dacă cel care frecventează colegiul obţine diploma de Bacalaureat la următoarea (următoarele) sesiune de examene, atunci se poate transfera în sistemul universitar, cu recunoaşterea perioadei în care a urmat cursurile colegiului. Adică, devine student în anul 2, 3 sau 4 al instituţiei universitare care a organizat colegiul.
Actul normativ facilitează absolvenţilor de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul să facă meditaţii instituţionalizate în instituţii de învăţământ superior.
Prin noua metodologie, se arată că învăţământul terţiar nonuniversitar se organizează la forma cu frecveţă pentru calificările profesionale/ocupaţiile corespunzătoare nivelului de calificare 5, conform Cadrului Naţional al Calificarilor.
Învăţământul ţertiar nonuniversitar organizat în cadrul colegiilor are o durata de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite dobândite, şi se derulează pe baza Standardelor de Pregătire Profesionala (SPP) aprobate de catre Ministerul Educaţiei Naţionale pentru calificările respective”, arată documentul publicat pe data de 8 septembrie de Monitorul Oficial.
Înfiinţarea colegiilor nonuniversitare se realizează prin hotărârea Senatului instituţiei de învăţământ superior acreditate, la propunerea Consiliului de administraţie.
Taxele de admitere la colegiu se stabilesc la propunerea Consiliului de administraţie şi se aprobă prin hotărâre a Senatului.
Cine îşi asumă metodologia
Actul publicat în Monitorul Oficial poartă semnătura ministrului Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie. Semnătura ministrului delegat pentru învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, nu se regăseşte pe document, în locul acestuia semnând secretarul de stat Tudor Prisecaru (foto).
Educaţia- indicator al competitivităţii. Statistica GCI şi a Ministerului Educaţiei
Indicele global de competitivitate GCI pentru perioada 2011- 2012 plasează România pe locul 77 din 142 de state.
Între cei 12 indicatori care formulează competitivitatea se regăseşte şi indicatorul „Educaţie universitară şi Instruire”, care plasează România pe locul 55
Un raport al Ministerului Educației Naționale (MEN) citat de Agerpres arată că 93.433 (71%) dintre cei 131.571 de absolvenți de clasa a XII-a din promoția 2014 au luat bacalaureatul.
Pentru absolvenții promoțiilor anterioare care au susținut examenul în acest an, rata de promovare este de 30,89%.
Analiza datelor relevă că există diferențe între nivelul de promovare din mediul urban și cel din mediul rural de peste 15% în rândul absolvenților de clasa a XII-a ai promoției 2014.
Astfel, în mediul rural, rata de promovare este de 59,3%, în timp ce în mediul urban este de 75,7%.
Situația pe județe relevă că rata de promovare cea mai ridicată pentru absolvenții din promoția 2014 s-a înregistrat în județele Cluj- 83%, Brăila- 82,4%, Iași- 81,3% și Suceava- 80,5%.
La polul opus, cele mai scăzute rezultate pentru promoția din 2014 s-au înregistrat în județele Ilfov- 40,3% și Giurgiu- 48,4%.
Urmărește-ne pe Google News
