Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție nu a fost validat

Prezenta la vot la referendumul de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei a fost de 20,41%, numărul votanţilor fiind de 3.731.704 la ora 21.00, atunci când s-au închis urnele, potrivit datelor transmise de Biroul Electoral Central (BEC).

Referendumul ar fi fost valid dacă prezenţa la vot ar fi fost de 30%, iar 25% din participanţi ar fi votat „Da”.

Prima zi a scrutinului s-a încheiat cu o prezenţă de 5,72%, la urne venind 1.046.583 de votanţi, în condiţiile în care numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de 18.950.674.

Întrebarea la care au fost chemaţi să răspundă alegătorii a fost: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, decizia Legislativului vizând revizuirea articolului 48 din Constituţie, în sensul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între soţi, aşa cum este în prezent.

“Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituţia României.

Singurele partide care au îndrumat populaţia să participe la aceste referendum au fost PSD şi PNL.

Mai mulţi liberali s-au pronunţat duminică seara, pe reţelele de socializare, împotriva liderului Ludovic Orban. Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Mihai Voicu, Iulia Scântei şi Mara Calista au postat un mesaj comun împotriva conducerii partidului, despre care spun că dezbină şi propune o politică retrogradă.

„Conducerea PNL a aruncat partidul într-o nouã aventură si către un nou eșec politic, care ne-a rupt de 70% din electoratul liberal. Conducerea PNL nu unește, ci dezbină. Nu modernizează, ci propune o politica retrogradă. #ajunge”, au scris membrii PNL pe Facebook.

Secretarul adjunct al PSD Codrin Ștefănescu a catalogat rezultatul votului drept un eşec al românilor.

„Este un eşec al românilor şi al României în general, era o chestiune importantă, poate nu a fost suficient două săptămâni pentru campania de promovare, trebuiau mai multe dezbateri”, a spus Ştefănescu.

Președintele Grupului Social-Democrat din Parlamentul European, Udo Bullmann, a salutat eșecul referendumului pentru familia tradițională și a cerut guvernului să se concentreze pe problemele reale.

„Acest rezultat arată că majoritatea românilor nu au niciun interes in a-și vedea țara discriminând cuplurile de același sex. Schimbarea propusă a fi adusă Constituției ar fi fost un clar pas înapoi pentru drepturile persoanelor LGBTI și ne bucurăm că această idee intolerantă asupra conceptului de familie nu a primit susținerea cetățenilor României (…) Sperăm că Guvernul României va asculta alegătorii și se va concentra pe problemele care contează pentru aceștia”, a comentat Bullmann.

Fostul premier al României, Dacian Cioloş, a avertizat, cu o zi înainte de deschiderea urnelor, că modificarea unor legi de organizare şi desfăşurare a referendumului au lăsat multe portiţe deschise pentru o eventuală fraudare a voturilor. Este vorba despre:

• numărul exact al votanților nu va mai putea fi verificat, pentru că s-a modificat formularul de raportare a participării la vot din secții, potrivit Expert Forum. În condițiile în care legea spunea, în forma inițială, că numărul total de participanți trebuie să fie egal cu numărul voturilor exprimate, acum, în urma modificării prin OUG, numărul total poate să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul DA, a celor la răspunsul NU și a voturilor nule. Dacă membrii birourilor electorale vor semna în fals că unele persoane s-au prezentat la vot, numărul scriptic al participanţilor nu va putea fi verificat cu numărul real de buletine de vot folosite;
• votul multiplu nu va mai putea fi verificat de Autoritatea Electorală Permanentă, din oficiu, în 60 de zile, aşa cum era în forma inițială. În Ordonanţa nr. 86/2018 se precizează că doar „persoanele interesate“, fără a da clar o definiţie a acestora, pot depune contestaţie în 15 zile de la validarea scrutinului, ele fiind datoare să aducă şi dovezile necesare privind posibile fraude;
• nu va mai fi utilizat sistemul electronic pentru prevenirea votului multiplu. În lipsa acestui sistem electronic din procesul de organizare a referendumului și a utilizării intense a listelor suplimentare, nu există mecanisme aplicabile și eficiente prin care se poate verifica frauda la referendum;
• nu este clar cine poate solicita, în cazul în care constată o fraudă electorală la o secție de votare sau într-o circumscripție electorală, anularea rezultatelor;
• sacii cu buletinele de vot şi ştampilele folosite nu se mai arhivează la Judecătoria aferentă secţiei de votare. Conform OUG, se va merge la biroul electoral ierarhic cu buletinele nule sau contestate, precum şi cu procesele-verbale, listele electorale suplimentare şi contestaţiile depuse.