O coaliție politică în creștere militează pentru interzicerea utilizării recunoașterii faciale la nivelul UE. Această coaliție tocmai a primit sprijinul celui de-al treilea grup ca mărime din parlamentul UE, unde o majoritate este acum în favoarea interzicerii tehnologiei de recunoaștere facială.
Această interdicție se poate implementa prin intermediul noii Legi a Inteligenței Artificiale, acum în elaborare.
Politico citează un document care detaliază o nouă lege a răspunderii civile pentru aplicațiile AI – un pas avangardist către un regim juridic pentru programe și dispozitive autonome.
Dragoș Tudorache explică poziția PE
Sprijinul Renew, care se alătură grupurilor Verzilor și Socialiștilor și Democraților în susținerea acestei interdicții, arată că o parte din ce în ce mai mare a conducerii politice a Europei este în favoarea restricțiilor asupra inteligenței artificiale.
De menționat: PPE este singurul grup care acționează contrar, cerând extinderea utilizării programelor de recunoaștere facială.
„Vom interzice ceea ce credem că nu este conform valorilor noastre, identificarea biometrică în spațiile publice în care noi, ca europeni, credem că trebuie să fim liberi de riscurile supravegherii în masă. Poziția predominantă este de a sprijini interzicerea acestei tehnologii”, explică europarlamentarul român Dragoș Tudorache pentru Politico.
El este membru al gupului Renew și este cel care reprezintă Parlamentul European la negocierile pe Legea Inteligenței Artificiale purtate cu Comisia și Consiliul.
În prezent, Comisia Europeană restricționează dreptul companiilor de a utiliza recunoașterea facială în spații publice, dar permite forțelor de ordine să folosească tehnologia în căutarea copiilor dispăruți, prevenirea atacurilor teroriste sau localizarea criminalilor înarmați și periculoși.
Acum, Dragoș Tudorache afirmă că PE nu dorește ca poliția să fie exceptată de la interdicția de utilizare a recunoașterii facilale deoarece controlul și tragerea la răspundere în caz de abuz sunt foarte dificile.
Argumente în favoarea interdicției
Oponenții tehnologiei de recunoaștere facială în direct susțin că astfel de instrumente sunt favorizate de guvernele autoritare din locuri precum Rusia și China pentru a urmări dizidenții sau minoritățile vulnerabile și sunt în cele din urmă periculoase pentru libertățile civile.
Ei subliniază și riscurile de profilare rasială și de intruziune în viața privată, ceea ce a determinat companii mari – inclusiv IBM, Amazon și Microsoft – să suspende vânzarea instrumentelor de recunoaștere facială către guverne.
Chiar dacă UE se îndreaptă spre aprobarea primului regulament din lume pentru inteligența artificială, entuziasmul legislatorilor UE și al unor autorități de reglementare este probabil să se confrunte cu opoziția dură a statelor care doresc să păstreze această tehnologie în arsenalele lor de securitate.
Statele membre se străduiesc să extindă lista de excepții
În general, guvernele UE s-au străduit să se asigure că noua lege privind inteligența artificială nu va reduce în mod sever activitățile de aplicare a legii.
Potrivit ultimelor proiecte de modificări aduse legii de țările UE, capitalele europene fac eforturi pentru a adăuga mai multe excepții în aplicarea legii.
Dincolo de căutarea victimelor răpirii și a suspecților de infracțiuni, statele membre ar dori ca poliția să poată folosi și recunoașterea facială în timp real pentru a preveni orice „amenințare substanțială” la adresa infrastructurii critice.
Consiliul UE este așteptat să ajungă la consens intern pe formula agreeată înainte de sfârșitul anului.
Marea provocare: să convingi statele membre să renunțe la Big Brother
Adevărata provocare pentru interzicerea recunoașterii faciale vine din partea guvernelor UE, parte a procesului decizional prin Consiliul UE.
Surprinzător, Franța nu apreciază această inițiativă, manifestând îngrijorarea că scoaterea în afara legii a tehnologiei ar putea slăbi serios securitatea publică.
Cu amintiri proaspete despre atacurile teroriste din Paris și planurile de a găzdui Jocurile Olimpice de anul viitor, Parisul vrea să aibă toate instrumentele posibile. În timp ce Germania a insistat pentru restricții stricte asupra tehnologiei.
Situația din România: subiectul nu e discutat de MAI, unul dintre utilizatorii de sisteme de recunoaștere facială
Conducerea Ministerului de Interne nu a comunicat niciodată poziția pe acest subiect intens dezbătut la nivel european.
De altfel, MAI este una dintre cele 3 instituții de stat din România care au cumpărat și utilizează astfel de sisteme. Celelalte 2 sunt SPP și SRI.
Oarecum ironic în condițiile în care UE ar putea interzice această tehnologie, MAI și SRI au accesat fonduri europene pentru achizițiile de sisteme de recunoaștere facială.
Deschizător de drumuri: SRI
SRI a început în 2016 programul SII Analytics, un program complex de centralizare de date (Platforma Big Data), de monitorizare a internet, a comunicațiilor electronice și a celor de mesagerie instant, având și o componentă de recunoaștere facială.
Programul a fost finanţat prin fonduri europene în valoare de 25 de milioane de euro.
Inițial, modulul ”Face Recognition” era folosit la căutarea într-o bază de date nestructurate – imagini video și foto. Sistemul era capabil să asocieze cel puțin 3 milioane de imagini pentru o singură persoană.
SPP a profitat de summit-ul de la Sibiu să intre în joc
În decembrie 2018, SPP informa că experţii săi în securitate tehnică vor folosi sistemul de recunoaştere facială în cadrul summit-ului care urma să se organizeze în mai 2019 la Sibiu.
Copleșiți de informația oferită de SPP că este pentru prima dată când un astfel de sistem este implementat în timpul unui summit european, nimeni nu a întrebat când sau cu ce bani a cumpărat SPP acest sistem. Sau dacă colaborează cu altcineva din punct de vedere tehnic, cu SRI sau cu Departamentul de securitate al Consiliului UE, la acel eveniment.
Evident, nimeni din conducerea Serviciului de Protecție și Pază nu a dat detalii din proprie inițiativă.
Ultimul sosit în piață: MAI
MAI a anunțat oficial, pe 25 noiembrie anul trecut, că a implementat la nivelul Poliţiei Române proiectul „Dezvoltarea sistemului de identificare şi recunoaştere facială (NBIS) şi interconectarea acestuia cu autorităţile de aplicare a legii din UE prin intermediul sTESTA”. Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeană (cu peste 1 milion euro), în cadrul Programului Naţional Fondul pentru Securitate Internă – Componenta cooperare poliţienească.
Poliţia Română susţine că sistemul informatic de recunoaştere facială contribuie semnificativ la instrumentarea dosarelor penale şi în probarea faptelor antisociale, prin dezvoltarea de funcţionalităţi de căutare, verificare şi comparare a imaginilor cu cele provenite din diferite surse.
***
