La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

Rectificarea bugetară – tocmeală pe lege. Codul Fiscal – adevărata rectificare

de Marin Pana 29.7.2015

mp1-104x82Comparativ cu bugetul inițial aprobat, proiectul de rectificare menține soldul bugetar proiectat la nivelul nominal de 13 miliarde lei, înscriindu-se astfel în plafonul de deficit bugetar stabilit la începutul anului. Raportat la cele 700 miliarde lei previzionate ca rezultat economic pe 2015, rezultă un deficit de 1,85% din PIB.

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal a atras atenția că nivelul programat al cheltuielilor de personal (aproape 50 miliarde lei sau 7,1% din PIB) depășește plafonul legal cu 1,4 miliarde lei sau 0,2% din PIB . Legea 192/2014 definea plafonul aferent cheltuielilor de personal pentru anul 2015 la 48.373,4 milioane lei, respectiv 6,8% din PIB.

Totodată, nivelul programat al cheltuielilor bugetului consolidat, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori depășește plafonul corespunzător definit de Legea 182/2014 cu 4,9 miliarde lei sau 0,7% din PIB (am simplificat ușor cifrele pentru a nu pierde din vedere esența).

Prin urmare, Consiliul Fiscal reclamă ”recursul sistematic la derogare de la regulile fiscale care nu vizează soldul bugetului general consolidat”, cu consecința apariției de facto a unor reguli fiscale ”tari” și a unor reguli fiscale ”slabe”, la care se adoptă sistematic derogări de la prevederile legale.

În treacăt fie spus, nici regulile tari nu sunt scutite de mica ciupeală (1,85% din PIB nu e și nu se încadrează în 1,8% din PIB).

Art. 2 din legea 182/2014 :

(1) Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2015 de -1,8%, iar în anul 2016 de -1,1%.

(2) Plafonul cheltuielilor de personal al bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 6,8% in anul 2015 și de 6,6% in anul 2016.

(3) La elaborarea proiectului legii bugetului de stat și al legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2015 și 2016, plafoanele indicatorilor prevazute la alin. (1) si (2) sunt obligatorii.

Pentru 2016, an în care avem prevăzută o pauză în achitarea datoriei contractate cu UE în cadrul acordului cu valoarea totală de 20 miliarde euro din 2009 (acordul a trecut dar datoriile au rămas iar 5 miliarde de euro plus dobânzile aferente reprezintă obligațiile de plată către UE), mica ciupeală se transfomă în marea îndrăzneală.

Adică, prin adoptarea Codului Fiscal în forma deja trimisă spre promulgare, se invalidează angajamentele asumate clar față de FMI, UE și BM și se vehiculează împingerea deficitului bugetar spre cele 3% prevăzute la limită prin criteriile de la Maastricht (evaluările merg între 12 miliarde lei și 17 miliarde lei influență negativă pe deficit) , invocându-se necesitățile de dezvoltare.

Lăsând la o parte neseriozitatea și pierderea credibilității în cazul unor negocieri viitoare ( dacă vor mai avea loc), acest scenariu este valabil în cazul unor probleme apărute care împiedică atingerea unui ritm de creștere robust și nu în varianta anticipată de creștere economică cu 3-4%. Atenție, în 2017 și 2018 nu mai avem scutirea conjuncturală ( vezi anul electoral) de la plata datoriei către UE, dar orice obligații de plăți de pensii, salarii și alte beneficii sociale vor curge în continuare.

Or, dacă citim cu atenție aceeași lege 182/2004, la articolul 3, alineatul 7, găsim soldul primar al bugetului general consolidat pentru 2015, cam 2,47 miliarde lei sau 0,35% din PIB. În traducere, în acest an trebuie să ne încadrăm în cheltuieli mai mari cu doar 0,35% din PIB față de venituri deoarece avem de achitat 1,5% din PIB obligații în contul datoriei publice acumulate.

Faptul că aceste obligații scad temporar în 2016 nu e motiv de expandare perpetuă a cheltuielilor ci de restrângere a deficitului bugetar de la 1,8% la 1,1% din PIB, ceea ce reprezintă chiar cheia atingerii auzitului dar misteriosului MTO (medium term objective), care nu reprezintă altceva decât încadrarea într-un deficit maxim de 1% din PIB.

Mai mult, riscul de a nu reuși o mult dorită dar discutabilă creștere (rapidă și compensatoare) a încasărilor la buget prin scăderea nivelului de taxare ne expune unui dezechilibru major în politica fiscală. Unde s-a dovedit, în anul 2010, că planul B al ajustării beneficiilor oferite populației (fie ea și prin asumarea răspunderii guvernamentale susținută de șeful statului) nu funcționează.

În esență, deși frecvent întâlnit la nivelul statelor din motive populiste, deficitul bugetar nu reprezintă un lucru normal și nu poate funcționa la infinit pentru că stocul de datorie publică ar crește la infinit în cazul menținerii pe termen nedeterminat a deficitului primar de care aminteam anterior.

Or, anul 2016 ar fi trebuit să reprezinte schimbarea de optică spre echilibrarea reală a veniturilor cu cheltuielile, în spiritul noii orientări europene de bună guvernanță economică și nu de perpetuare a vechilor obiceiuri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Carlyle intră în competiția pentru participația Exxon la zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

De datele privind participația de 50% a ExxonMobil la concesiunea zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră s-au interesat mai multe companii decât cele… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan – raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicelider al Grupului PPE responsabil pentru bugete, a fost ales raportor al Parlamentului European privind finanțarea Pactului Ecologic propus… Mai mult

Stiri

Planul de pace Trump-Netanyahu în Orientul Mijlociu și harta lui. UE se opune și cere respectarea rezoluțiilor ONU

Razvan Diaconu

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au anunţat, marţi, planul lor de pace pentru Orientul Mijlociu. Acesta prevede suveranitatea Israelului asupra… Mai mult

Europa

Noul director general al  grupului Renault este italianul Luca de Meo, fost președinte Seat

Adrian N Ionescu

Începând din luna iulie, postul de director general al grupului auto francez Renault este Luca de Meo (foto), fostul preşedinte de la Seat (din grupul… Mai mult

Stiri

Premierul s-a întâlnit cu reprezentanții grefierilor

Vladimir Ionescu

Personalul auxiliar de specialitate din instanțe așteaptă votul de miercuri al parlamentarilor pe proiectul de eliminare a pensiilor speciale, după care Adunarea Generală va decide… Mai mult

Stiri

Ordinul Arhitecților cere deblocarea procedurii de înscriere a Roșiei Montana în Patrimoniul Mondial

Vladimir Ionescu

Ordinul Arhitecților din România solicită ”deblocarea de urgență” a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial… Mai mult

Stiri

Premierul Orban deschide un nou front: ”recalcularea pensiilor nesimțite”

Razvan Diaconu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut marți, în cadrul şedinţei de guvern, miniştrilor Muncii, Apărării şi Internelor să aibă în vedere recalcularea „pensiilor nesimţite”. Ludovic Orbana… Mai mult