Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Rectificarea bugetară – tocmeală pe lege. Codul Fiscal – adevărata rectificare

de Marin Pana 29.7.2015

mp1-104x82Comparativ cu bugetul inițial aprobat, proiectul de rectificare menține soldul bugetar proiectat la nivelul nominal de 13 miliarde lei, înscriindu-se astfel în plafonul de deficit bugetar stabilit la începutul anului. Raportat la cele 700 miliarde lei previzionate ca rezultat economic pe 2015, rezultă un deficit de 1,85% din PIB.

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal a atras atenția că nivelul programat al cheltuielilor de personal (aproape 50 miliarde lei sau 7,1% din PIB) depășește plafonul legal cu 1,4 miliarde lei sau 0,2% din PIB . Legea 192/2014 definea plafonul aferent cheltuielilor de personal pentru anul 2015 la 48.373,4 milioane lei, respectiv 6,8% din PIB.

Totodată, nivelul programat al cheltuielilor bugetului consolidat, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori depășește plafonul corespunzător definit de Legea 182/2014 cu 4,9 miliarde lei sau 0,7% din PIB (am simplificat ușor cifrele pentru a nu pierde din vedere esența).

Prin urmare, Consiliul Fiscal reclamă ”recursul sistematic la derogare de la regulile fiscale care nu vizează soldul bugetului general consolidat”, cu consecința apariției de facto a unor reguli fiscale ”tari” și a unor reguli fiscale ”slabe”, la care se adoptă sistematic derogări de la prevederile legale.

În treacăt fie spus, nici regulile tari nu sunt scutite de mica ciupeală (1,85% din PIB nu e și nu se încadrează în 1,8% din PIB).

Art. 2 din legea 182/2014 :

(1) Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2015 de -1,8%, iar în anul 2016 de -1,1%.

(2) Plafonul cheltuielilor de personal al bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 6,8% in anul 2015 și de 6,6% in anul 2016.

(3) La elaborarea proiectului legii bugetului de stat și al legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2015 și 2016, plafoanele indicatorilor prevazute la alin. (1) si (2) sunt obligatorii.

Pentru 2016, an în care avem prevăzută o pauză în achitarea datoriei contractate cu UE în cadrul acordului cu valoarea totală de 20 miliarde euro din 2009 (acordul a trecut dar datoriile au rămas iar 5 miliarde de euro plus dobânzile aferente reprezintă obligațiile de plată către UE), mica ciupeală se transfomă în marea îndrăzneală.

Adică, prin adoptarea Codului Fiscal în forma deja trimisă spre promulgare, se invalidează angajamentele asumate clar față de FMI, UE și BM și se vehiculează împingerea deficitului bugetar spre cele 3% prevăzute la limită prin criteriile de la Maastricht (evaluările merg între 12 miliarde lei și 17 miliarde lei influență negativă pe deficit) , invocându-se necesitățile de dezvoltare.

Lăsând la o parte neseriozitatea și pierderea credibilității în cazul unor negocieri viitoare ( dacă vor mai avea loc), acest scenariu este valabil în cazul unor probleme apărute care împiedică atingerea unui ritm de creștere robust și nu în varianta anticipată de creștere economică cu 3-4%. Atenție, în 2017 și 2018 nu mai avem scutirea conjuncturală ( vezi anul electoral) de la plata datoriei către UE, dar orice obligații de plăți de pensii, salarii și alte beneficii sociale vor curge în continuare.

Or, dacă citim cu atenție aceeași lege 182/2004, la articolul 3, alineatul 7, găsim soldul primar al bugetului general consolidat pentru 2015, cam 2,47 miliarde lei sau 0,35% din PIB. În traducere, în acest an trebuie să ne încadrăm în cheltuieli mai mari cu doar 0,35% din PIB față de venituri deoarece avem de achitat 1,5% din PIB obligații în contul datoriei publice acumulate.

Faptul că aceste obligații scad temporar în 2016 nu e motiv de expandare perpetuă a cheltuielilor ci de restrângere a deficitului bugetar de la 1,8% la 1,1% din PIB, ceea ce reprezintă chiar cheia atingerii auzitului dar misteriosului MTO (medium term objective), care nu reprezintă altceva decât încadrarea într-un deficit maxim de 1% din PIB.

Mai mult, riscul de a nu reuși o mult dorită dar discutabilă creștere (rapidă și compensatoare) a încasărilor la buget prin scăderea nivelului de taxare ne expune unui dezechilibru major în politica fiscală. Unde s-a dovedit, în anul 2010, că planul B al ajustării beneficiilor oferite populației (fie ea și prin asumarea răspunderii guvernamentale susținută de șeful statului) nu funcționează.

În esență, deși frecvent întâlnit la nivelul statelor din motive populiste, deficitul bugetar nu reprezintă un lucru normal și nu poate funcționa la infinit pentru că stocul de datorie publică ar crește la infinit în cazul menținerii pe termen nedeterminat a deficitului primar de care aminteam anterior.

Or, anul 2016 ar fi trebuit să reprezinte schimbarea de optică spre echilibrarea reală a veniturilor cu cheltuielile, în spiritul noii orientări europene de bună guvernanță economică și nu de perpetuare a vechilor obiceiuri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Germania reduce prognoza de creștere economică și pentru 2020

Alexandra Pele

Germania a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor la 1% din PIB, de la 1,5% estimarea anterioară. Guvernul de la Berlin anticipează că… Mai mult

Stiri

Număr record de spectatori la teatru și operă, în 2018. Fără bani pentru noi premiere, creșterea se va opri

Mariana Bechir

Aproape 79% din românii de peste 16 ani nu participaseră în 2015 (singurul an pentru care Eurostat deține date comparative detaliate) la nici măcar un… Mai mult

Europa

Acord nou, probleme noi: Pisica Brexitului a fost aruncată în Parlamentul de la Londra, unde nu există a treia variantă

Victor Bratu

Uniunea Europeană nu are motive să răsufle ușurată: perspectiva ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord nu a fost înlăturată. Chiar devine mai probabilă… Mai mult

Stiri

Ofițerii de Securitate care l-au torturat pe Gheorghe Ursu – achitați. Decizia nu e definitivă

Vladimir Ionescu

Magistrații Curții de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, foști ofițeri de Securitate, acuzați inițial de crime împotriva umanității, în… Mai mult

Stiri

Mafia pădurilor / Un al doilea pădurar ucis de hoții de lemne în ultima lună

Vladimir Ionescu

Un angajat al Romsilva a fost ucis de hoții de lemne surprinși în pădure. Liviu Pop (30 de ani, cu trei copii), era pădurar în… Mai mult

Europa

Un nou acord Brexit: textele revizuite ale Acordului de Retragere și ale Declarației politice

Victor Bratu

Echipele de negociatori europeni și britanici au ajuns joi la un nou acord Brexit, chiar înaintea reuniunii Consiliului UE de la Bruxelles. Premierul Boris Johnson… Mai mult

Stiri

Criza opioidelor, SUA / Giganții pharma oferă 50 de mld dolari pentru închiderea investigațiilor

Iulian Soare

Cinci producători şi distribuitori de medicamente oferă 22 de miliarde de dolari în numerar și servicii și medicamente în valoare de 28 de miliarde de… Mai mult